Prin functie intelegem
un set coerent de activitati de acelasi tip menite sa asigure identitatea unui
grup, existenta acestuia, buna sa dezvoltare si adevarata sa relationare cu
mediul inglobant.
In cazul familiei putem distinge mai
multe tipuri de asemenea functii, multe din ele fiind implicate in insasi
definirea conceptului de familie. Exista mai multe incercari de identificare a
ceea ce ar putea fi considerate principalele functii ale familiei. Spre
exemplu, sociologul si antropologul american George Murdock aprecia ca o familie (ne referim la cea nucleara)
indeplineste in esenta patru functii:
·
functie sexuala, functia de asigurare a necesitatilor sexuale ale
partenerilor de cuplu.
·
functie de reproducere.
·
functie economica.
·
functie educationala sau functie socializatoare.
Doi reprezentanti ai conceptiei
structural – functionaliste, Talcott
Parsons si Bales, considerau ca
functiile de baza ale unei familii ar fi urmatoarele:
·
functia de socializare primara a copiilor in vederea integrarii corespunzatoare a
acestora in societate.
·
functia de asigurare a securitatii
emotionale a
personalitatilor adulte in cadrul unei societati date.
Dupa opinia celor doi autori aceste
functii sunt cele care individualizeaza familia ca grup social sau ca
institutie sociala, in sensul ca ele sunt indeplinite exclusiv de catre
acestea, neputind fi suplinite de nici o alta institutie sociala.
Potrivit opiniei francezului Sabran, orice familie indeplineste
functii care pot fi clasificate astfel:
·
functii fizice – in cadrul acestor functii el include: functia de
reproducere, functia economica si functia de protectie.
·
functii culturale, afective si
socializatoare – toate
acestea au in comun faptul ca ele vizeaza formarea individului sub aspectul
instructiei, al educatiei si al socializarii, ele asigurind dezvoltarea
personalitatii fiecarui membru al familiei si asigurind totodata bunastarea
acestuia.
Remarcam si opinia citorva autori români – Traian
Herseni aprecia ca functiile de baza ale unei familii, in calitatea
acesteia de institutie sociala organizata si sanctionata prin reguli scrise sau
nescrise, sunt in principal doua:
·
functia de crestere a copiilor, incluzind educatia acestora.
·
functia de completare social – economica a
celor doua sexe, avind ca
finalitate formarea de catre acestea a unei unitati sociale eficiente.
Mai recent, Cornelia Dimitriu in lucrarea “Constelatia familiala si deformarile
ei” aprecia ca indiferent de perspectiva din care privim o familie, aceasta
indeplineste citeva functii de baza ce au un caracter biologic, juridic,
economic, cultural si educativ.
Cea mai completa si mai adecvata
caracterizare a functiilor familiei apartine lui Henri Stahl care aprecia ca orice familie indeplineste doua mari
categorii de functii:
·
functii interne – sunt acele functii ce contribuie la crearea unui
regim de viata intima a familiei, regim menit sa asigure tuturor membrilor
familiei un climat de solidaritate si de sprijin.
·
functii externe – constau in principal in asigurarea posibilitatii de
dezvoltare a personalitatii fiecarui membru al familiei, astfel incit acesta sa
se poata incadra in mod corespunzator in ansamblul vietii sociale, respectiv in
societatea externa familiei.
Potrivit opiniei lui H. Stahl functiile interne ale familiei sunt:
·
functii biologice si igienico – sanitare. Acestea constau in satis-facerea
necesitatilor sexuale ale partenerilor de cuplu conjugal, in procrearea
copiilor si in asigurarea conditiilor igienico sanitare care sa permita o
dezvoltare biologica normala a tuturor membrilor familiei.
·
functii economice – sunt realizate prin acumularea unor
venituri suficiente pentru intreg colectivul familial si organizarea unei
gospodarii comune proprii pe baza unui buget comun de venituri si cheltuieli.
·
functia de solidaritate familiala – se refera la ajutorul mutual bazat pe
egalitate, pe respect si pe dragoste reciproca intre partenerii de cuplu, parinti
si copii, frati si surori, precum si atitudinea plina de deferenta fata de
batrinii, bolnavii sau infirmii din cadrul familiei.
·
functii pedagogic - educative si morale – vizeaza asigurarea educatiei si a
invatarii copiilor. In literatura de specialitate aceste functii sunt cunoscute
sub numele de “functii socializatoare”.
Aceste functii interne presupun in
acelasi timp si favorizarea dezvoltarii personalitatii psihosociale a membrilor
grupului familial, in primul rind prin crearea unui climat moral si cultural
adecvat.
Functiile externe se subdivid in doua
categorii care vizeaza:
·
incadrarea
vietii de familie ca viata de grup si a familiei insasi ca grup social specific
in ansamblul vietii sau activitatii sociale sau in ansamblul societatii ca
intreg
·
functiile
externe includ incadrarea completa a maturilor apti de munca in activitatea
sociala si productiva.
Functiile
biologico – sanitare ale familiei: aceste functii cuprind trei
subfunctii:
1)
Subfunctia predominant biologica de asigurare
a satisfacerii necesitatilor sexuale ale partenerilor de cuplu – familia este cadrul organizat in care
este asigurata satisfacerea necesitatilor sexuale ale partenerilor de cuplu. De
altfel, familia este uneori denumita “uniune
sexuala stabila” deoarece familia a aparut in esenta ei din necesitatea de
reglementare adecvata a relatiilor dintre sexe intr-o societate data.
Retinem ca acest prim demers al functiilor biologico – sanitare are o
importanta deosebita dar aceasta importanta nu trebuie exagerata sau
absolutizata. In ultima vreme, din nefericire, se exacerbeaza aceasta
dimensiune, ea fiind un indicator important al reusitei unei familii si al
bunei functionari a acesteia.
2)
Subfunctia
reproductiva – poate fi considerata ca o prelungire si o finalizare a
primei subfunctii. Se poate spune ca din punctul de vedere al familiei si al
societatii, aducerea pe lume a copiilor reprezinta una din menirile de baza ale
familiei, una dintre ratiunile de a fi ale acesteia.
3)
Subfunctia igienico – sanitara. Printre altele, familia are rolul de a se
ingriji de starea de sanatate a tuturor membrilor ei si de a asigura in
consecinta o asistenta de calitate menita sa garanteze o cit mai buna asemenea
stare de sanatate. Este evident ca o buna stare de sanatate a tuturor membrilor
grupului familial este o conditie de baza pentru functionalitatea normala de
ansamblu a unei familii. Imbolnaviri sau diverse accidente de ordin biologic la
nivelul partenerului de cuplu sau al altor membrii ai grupului familial pot
afecta indeplinirea anumitor functii (functia sexuala si reproductiva, functia
economica, functia educationala etc).
Functia economica a
familiei este
reprezentata de ansamblul de activitati care au drept finalitate asigurarea
bunastarii materiale a tuturor membrilor grupului familial, respectiv
satisfacerea trebuintelor de consum de baza ale acestui grup.
Aceasta functie economica poate fi
considerata ca avind trei dimensiuni:
1)
dimensiunea direct productiva – ea consta in producerea in cadrul
gospodariei familiale a unor bunuri necesare consumului intern sau destinate
valorificarii in afara familiei si in acelasi timp consta in realizarea de
catre familie a unor servicii, atit in folosul propriu cit si – eventual, in
folosul altora.
2)
dimensiunea de asigurare a pregatirii
profesionale a tinerilor.
Aceasta dimensiune are o importanta deosebita in cadrul familiei rurale
traditionale (copiii continua activitatea de agricultor invatata de la parinti)
sau in cadrul familiei mestesugaresti (copiii sau o parte a lor preiau si
continua meseria parintilor invatata de la acestia). De regula in aceste
familii singura pregatire profesionala a tinerilor era cea realizata in cadrul
familiei.
3)
dimensiunea financiar – contabila. Este dimensiunea universal valabila a
functiei economice si consta in asigurarea si administrarea cit mai buna
posibil a unui buget comun de venituri si de cheltuieli.
Functia
educativa sau socializatoare a familiei. Privita din perspectiva
sistemului social global, functia educativa a familiei are o importanta
deosebita, similara cu cea a functiei demografice (reproductive), deoarece
societatea are nevoie nu numai de un numar corespunzator de indivizi ci si de o
calitate corespunzatoare a acestora.
Familia contribuie la asigurarea
calitatii adecvate a viitorilor membrii activi ai societatii. Se poate spune ca
familia are un rol aparte in formarea atitudinii fata de munca si fata de viata
a membrilor societatii, in transmiterea principalelor norme si valori sociale
catre cei care vor deveni membrii activi ai societatii.