Cornuta romaneasca a supravietuit la un
popor care isi doreste unanim sa moara si capra vecinului. Mai mult chiar, in
coarnele ei se agata drapelul zootehniei romanesti.
In Dobrogea pietrelor si a scaietilor,
unde vaca moare de foame, capra se satura si da un lapte bun, ca de mama.
Aproape o suta de mii de capre, nebagate in seama, fac aici lapte din uscatura,
din nimic. Asii zootehniei spun ca, dupa ce vom intra in UE, numai o sansa
avem: sa umblam cu capra prin Europa. Fiindca pentru laptele si brinza de capra
nu ni s-au fixat cote, putem sa producem cit vrem, cit putem. „Fabricile s-au
dus naibii de suflet“ - zice caprarul Marin Iolu, fin analist economic, care
isi paste caprele, vreo douazeci, prin iarba neagra de pe linga Constanta.“
Turismul - o da el pe sentinte pastorale - s-a vazut, e ciuciu. Agricultura e
la pamint. Noi numai din tita caprei o sa adunam smintina la buget, bre. Uite,
cu caprele astea intram in Europa!“
Cornuta medicinala
Parerea caprarului de periferie Marin Iolu
e sustinuta la Institutul Palas de Cercetare si Productie pentru Ovine si
Caprine din Constanta - printre primele institute de acest fel din Europa,
fondat in 1897. „Capra este, din toata zootehnia noastra, singurul animal care
ne poate duce in Europa, incepind chiar de miine“, afirma raspicat prof. univ.
dr. Stela Zamfirescu, presedinta Asociatiei Nationale a Crescatorilor de Capre
- CAPRIROM.
Doamna Zamfirescu stie totul despre capre,
de la structura firului de par pina la importanta ei in economia mondiala. A
scris carti si a pus la bataie banii familiei intru propasirea caprei
romanesti. Care, cu argumente irefutabile, este vazuta ca animalul cel mai
important inhamat la caruta cu care vom penetra Europa.
In primul rind, Occidentul are fixatia
mincarii ecologice, sanatoase. „Laptele de capra contine lanturi de aminoacizi
scurte, de cite 5-6 atomi de carbon - bine, capra nu stie asta - adica se
digera mai usor, nu contine colesterol si este indicat, cum dovedeste si
medicina traditionala, in tratarea unor afectiuni precum tuberculoza,
indigestiile, alergiile“.
Aur nebagat in seama
Capra a crapat piatra in patru, a sarit
masa, iar iada, casa, a murit cind a vrut vecinul ranchiunos si, totusi, nu
prea a fost bagata in seama. Nici acum, cind s-a
dovedit ca valoreaza cit aurul, nu o pupa nimeni in bot.
Marin Iolu, analistul economic din primul
paragraf, estimeaza ca, la un milion de lei investiti intr-o capra, se pot
cistiga 500.000 de lei. O rata de profit de 50 la suta: mai mult decit la
petrol. Din ’90 incoace, in unele zone - Mehedinti, Dolj, Constanta, Tulcea -
pastorii au inlocuit oile cu capre. Insa asteptata revarsare de bani intirzie
sa apara, fiindca nu exista in tara destui afaceristi care sa-si fi dat seama
ca biata capra e o mina de aur. In Romania exista un singur crescator de capre,
doar unul, din Buzau, care isi prelucreaza singur laptele de capra.
Nici Ministerul Agriculturii nu a prins
mirosul de aur din laptele caprei. Luna trecuta, cind Romania a organizat la
Constanta Congresul International al Caprelor, cu 30 de tari, Directia Agricola
Judeteana a contribuit la marele eveniment cu un porc si cu 20 de cartoane de
oua. Profesoara Stela Zamfirescu, presedinta CAPRIROM, a ramas cu datorii de
5.000 de euro. Dar, cu ocazia asta, Europa si lumea au aflat cita capra avem si
ce mare brinza putem face.
Microbistul caprei
Rosturile ascunse ale brinzei de capra pe
piata europeana ii scapa lui Mihai Patasa, machidon cu microbul oii si al
caprei in singe, fost fotbalist de divizia B care, acum, creste 300 de capre in
comuna Baia, din judetul Tulcea. Mai tine si 1.000 de oi si 5.000 de porci, dar
parca tot caprele i-s mai dragi.
Patasa are numai capre albe, frumoase, din
rasa Sannen, aduse cu eprubeta din Franta. Caprele il recunosc si vin ca niste
catei sa ii linga miinile. Patasa a cumparat sperma de Saanen, congelata, din
Franta. Dupa un curs de doua luni la CAPRIROM, a invatat sa isi insaminteze
singur caprele, cu seringa, si in citiva ani a ajuns la 300 de capre de elita.
„Intr-un an, o capra da lapte de zece ori
mai mult decit greutatea ei“, spune sportivul convertit. „Da lapte mai mult
decit vaca. Si mai bun. Dar nu are cine sa ia laptele. Eu mulg vreo 700 de kile
de lapte pe zi, fac cam 80 de kile de brinza si nu vind nici un gram. Tin
brinza la rece pina la iarna, s-o dau cu 90.000 kila. Inseamna ca, pina la
toamna, nu iau nici un ban. Brinza asta o sa ajunga in supermarket la 140.000
de lei kila, daca e facuta cu cheag, sau cu un milion de lei kila, daca e
facuta dupa metoda frantuzeasca.“
Pe laptele de capra nu da nimeni mai mult
de 7.000 de lei vechi - in Franta face 15 euro. Pe carnea de capra nu ia nimeni
mai mult de 60.000 de lei, kilogramul, cit doua beri la cutie. Iar pieile nu
fac nici doi bani. E mai ieftin sa le dai foc, decit sa le cari sute de
kilometri pina la un centru de preluare. In toata tara exista numai sase centre
de procesare a laptelui de capra.
Omul si-o face cu tapul lui
Patasa isi creste caprele in saivan, le da
mincare sub nas si le mulge cu doua instalatii mecanice - intr-o ora jumate
mulge 300 de capre. Chiar si asa, germenii din lapte sint de o suta de ori mai
multi decit admit normele europene.
Vasile Stoian, caprar din aceeasi Baia,
isi paste caprele in miriste. Capra maninca orice: paie uscate, maracini,
resturi de mincare. „Am 20 de capre, spune batrinul Stoian... N-am nici un
cistig, numai ca sint sanatos, vezi? E rentabil de la 300 de capre in sus. Eu
le cresc fiindca nu stiu sa fac altceva, stau in bat, ma uit la capre si dorm
linistit. Le mulg cu mina, beau si eu lapte, bea si baba, dam lapte si peste
gard ca sa imi iau tigari ca sa fumez cit stau dupa capre, la pascut... deci
dau pe mere ce iau pe pere“.
In cirdul lui Vasile Stoian, un tap
libidinos sare pe capre si le implanteaza iezi. Tapul sare pe mama, sare pe
sora, pe iada lui; e cotopenitor infatigabil, rade tot, dar asta inseamna ca
batrinul Stoian, mindru de tap, va avea niste capre mici, cu lapte putin,
bolnavicioase. Stiinta imbunatatirii raselor nu a ajuns inca pe miriste, la
Stoian. El cinta din fluier. Genetica nu il
intereseaza. Pute a tap. Miroase
a integrare.
Ce frumoasa e capra vecinului!
Pina la revolutie, Romania era pe primul loc in Europa de
Est ca tara crescatoare de capre. Dupa revolutie, caprele au fost vindute la
pret mic, in tarile arabe. Acum, cu numai 830.000 de capre, Romania se afla in
urma Albaniei. Franta, Albania, Spania, Portugalia, Grecia, Italia cistiga
miliarde de euro din exportul de brinza de capra.
Ambasadorul
Tapul Marcelica, adus din Franta cu numai 700 de euro,
face o capra romaneasca sa dea de zece ori mai mult lapte decit greutatea ei.
Face bine, la nivel european. Tapul acesta contribuie de 25 de ori pe zi la
imbunatatirea caprei romanesti.
