Reforma şcolară promovează orientarea pentru diminuarea
ponderii activităţilor expozitive şi extinderea utilizării metodelor moderne,
active care stimulează implicarea elevilor în activităţi de învăţare, le
dezvoltă gândirea critică şi capacitatea de adaptare la viaţă.
Metodele moderne au
tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice,
antrenând elevii în activităţi de investigare şi de cercetare directă a
fenomenelor.
Educaţia moral-creştină are ca
obiectiv realizarea comunităţii omului cu Dumnezeu şi creşterea continuă a
omului în această comuniune. Pentru creştinii obişnuiţi să privească fiecare
aspect al vieţii în lumea poruncilor divine, educaţia creştină are un sens
special: a-i ajuta pe copii să dobândească benefic ceea ce Sfântul Apostol
Pavel numeşte “chipul lui Dumnezeu”.
Iubirea noastră pentru copii trebuie
să fie o icoană a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate.
Pornind de la aceste
considerente am încercat în această lucrare să alcătuiesc un proiect didactic pentru obiectul
„Religie” - clasa I, cu subiectul „Sărbătorile Învierii Domnului” în care
să îmbin metodele tradiţionale cu cele moderne. Scopul acestei lecţii este
însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe despre marea sărbătoare a Învierii
Domnului.
Obiectivele de referinţă sunt:
2.1 să utilizeze în mod corect termenii religioşi învăţaţi;
3.1 să conştientizeze că Biserica reprezintă locul de rugăciune al
creştinilor;
3.3 să participe la manifestările tradiţionale creştine;
4.3 să respecte regulile de comportament moral-religios în familie şi în
şcoală.
La sfârşitul lecţiei,
elevii vor fi capabili (obiectivele
operaţionale cognitive):
-
OC1 : să descrie icoana Învierea Domnului;
Nivel minimal: să recunoască icoana Învierea Domnului dintre alte icoane
mediu: să
prezinte în câteva propoziţii, ajutat de profesor , această icoană
maximal:
să descrie în detaliu această icoană, folosind cunoştinţele anterioare
-
OC2: să relateze, pe baza cunoştinţelor însuşite, minunea
Învierii Domnului;
Nivel minimal: cunoaşte că Iisus Hristos a înviat a treia
zi, când era duminică
mediu:
prezintă, în câteva cuvinte, ajutat de profesor, această minune
maximal:
povesteşte, cu cuvinte proprii, despre minunea Învierii Domnului
-
OC3: să descrie cum sărbătoresc creştinii Sfintele Paşti;
Nivel minimal: arată că ajută la încondeierea ouălor, la
pregătirea păştilor şi cozonacilor
mediu:
arată că se pregătesc cu suflet curat, prin spovedanie şi împărtăşanie
maximal: pe lângă celelalte prezentate la primele două niveluri, arată
că participă cu interes la slujba de Înviere, primind lumina şi cântând
-
OC4: să prezinte „Imnul Învierii Domnului”
Nivel minimal: citeşte imnul din manual
mediu:
citeşte şi memorează versurile
maximal:
memorează versurile uşor şi le cântă, ajutat de profesor
Obiective motrice:
OM1:
să folosească eficient manualul, caietul şi instrumentul de scris;
OM2: să adopte o
poziţie corectă în bancă şi în timpul rugăciunii;
Obiective afective:
OA1:
să participe cu interes la lecţie;
OA2: să simtă bucuria
că sunt creştini ortodocşi şi că cred în înviere;
OA3: să se deprindă
cu aprecierea obiectivă şi asupra sa şi asupra colegilor.
Resurse folosite:
a) metodologice:
lectura, conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, problematizarea,
metoda”ciorchinelui”, „Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat”, metoda panel, metoda
inductivă (brainstormingul), explozia stelară (Starbusting), expunerea
b) materiale: icoana
Învierea Domnului, fişă de lucru, ouă
încondeiate
c) Forme de
organizare a activităţii elevilor: frontală, individuală, pe grupe.
d) bibliografice: a
se vedea la finalul lucrării
e) temporale: 50
minute
Modalităţi
de evaluare: observarea sistematică, temă în clasă, evaluare pe grupe, autoevaluarea.
SCENARIU DIDACTIC
Etapele lecţiei
|
Ob.op.
|
Desfăşurarea
lecţiei
|
Metode
|
Mijloace de
învăţământ
|
Forme de activitate
|
Modalităţi de
evaluare
|
1.Captarea şi orientarea atenţiei
|
OA1
OM2
|
Pregătirea pentru începerea orei
Profesorul cere elevilor să spună Rugăciunea.
|
conversaţia
|
frontală
|
observarea sistematică
|
|
2. Enunţarea temei şi a obiectivelor
|
Obiectivele vor fi enunţate într-un mod accesibil.
|
expunerea
|
frontală
|
observarea sistematică
|
||
3. Actualizarea cunoştinţelor
|
OA3
|
Elevii au avut ca temă să reprezinte prin desen Răstignirea Domnului.
Pentru a fi mai bine evaluate lucrările, acestea vor fi expuse pe o coală de
poliestiren.Pe baza acestor lucrări, vor fi adresate următoarele întrebări:
-
Cine L-a răstignit pe Domnul nostru Iisus Hristos pe
cruce? (oamenii răi)
-
De ce L-au răstignit?
-
Cum s-a comportat Iisus cu acei oameni răi care L-au
răstignit? (i-a iertat)
-
Voi îi iertaţi pe cei care vă fac rău?
-
Ce ar trebui să facem pentru afi mai iertători?
|
conversatia examinatoa-re
problemati-zarea
|
planşe de desen
Icoana „Răstignirea”
|
frontală
|
evaluare frontală
observare sistematică
|
4. Prezentarea conţinutului noii învăţări
|
OC1
OM3
OA1
|
După ce L-au pus în mormânt, ce au făcut oamenii răi?(Au pus o piatră
mare pe mormânt şi soldaţi ca să păzească mormântul.)
Ştiţi un nume de om care a înviat?(Lazăr, fiica văduvei, o copilă...Se
apelează la cunoştinţele lor din lecţiile anterioare, inclusiv cele de la
televizor şi desene animate).
Ce înţelegeţi prin înviere? Se scrie pe tablă cuvântul”înviere”, iar
profesorul va scrie termenii (sinonimele) care le vin în minte elevilor
legate de acest cuvânt (sculare ;# moarte, pieire; sărbătoare creştină de
Paşte, paştele creştinesc etc)
Se anunţă că, deşi mormântul era bine închis şi păzit, Domnul nostru
Iisus Hristos a înviat.
Ce aş vrea să ştiu după această
oră? Se apelează la sintagma „ştiu/vreau să ştiu/am învăţat” ce va fi scrisă
pe tablă.
|
conversaţia
metoda inductivă(brainstormingul)
metoda „ciorchinelui”
explicaţia
„ştiu/vreau să ştiu/am învăţat”
|
frontală
individuală
|
observare sistematică
activitate practică
|
|
5. Dirijarea învăţării
|
OC2
OC1
OA2
OM2
|
Profesorul va povesti/citi povestea:
„A treia zi de la îngroparea Sa,
aşa cum a promis, în zi de Duminică, Iisus a înviat din mormânt:Iarăşi s-a
făcut cutremur!Îngerul trimis de Dumnezeu a răsturnat piatra de la intrarea
în mormânt şi S-a aşezat pe ea.Avea trupul luminat, ca fulgerul, şi haina mai
albă decât zăpada...Tot Duminică, foarte devreme a venit la mormânt o femeie,
maria Magdalena, şi alte femei credincioase pentru a unge Trupul lui Iisus cu
diferite miresme, cum era obiceiul. Dar ce-au văzut?...
Bucuroase,
femeile s-au îndreptat spre cetate, dar s-au întâlnit chiar cu
Iisus.”Bucuraţi-vă!”, le-a zis El. Femeile nu L-au recunoscut decât atunci
când Iisus i-a spus pe nume Mariei Magdalena....”.
În timp ce expune, profesorul arată elevilor icoana „Învierea Domnului”.
Privind icoana şi reţinând povestirea, elevii împărţiţi în grupe, vor
formula propoziţii legate de ceea ce au aflat despre Învierea lui Iisus.
Fiecare propoziţie este scrisă de profesor pe tablă, apoi se ordonează toate
propoziţiile pentru a obţine un text.
În centrul unei steluţe este scris titlul lecţiei (”Învierea Domnului”) iar pe fiecare colş, întrebările la care
elevii vor răspunde:
-
Când a avut loc Învierea Domnului Iisus?
-
În ce zi a săptămânii a avut loc?
-
Cum a avut loc?
-
Cine a văzut pentru prima dată că mormântul era gol?
-
Ce au făcut femeile credincioase după ce au plecat de
la mormânt?
|
expunerea
metoda Panel
explozia stelară(Starbusting)
|
text din Sfânta Scriptură
cretă
|
frontală
pe grupe
frontală
|
Observare dirijată
evaluarea grupei
tema în clasă
|
6. Obţinerea performanţei
|
OC3
|
De ce a fost greu de recunoscut Iisus înviat?(pentru că femeile şi
Apostolii au rămas cu imaginea Lui de om desfigurat, răstignit, plin de
sânge).
Cum arăta Iisus înviat? (frumos, luminos)
Ce ne arată acest lucru?(ne dă speranţa că vom fi şi noi la fel ca El
când ne va învia).
Precizare: Femeile credincioase au fost primii vestitori ai Învierii lui
Hristos. Noi continuăm să transmitem vestea Învierii Domnului prin
salutul”Hristos a înviat!”, pe care îl adresăm tuturor oamenilor timp de 40
de zile de la Învierea Domnului.
Profesorul citeşte poezia „În ajunul Paştelui”, de Elena Farago. Se
poartă discuţii despre cum primesc oamenii vestea învierii, ce fac creştinii
în această seară etc. Se prezintă un ou roşu şi se poartă discuţii despre
felul cum se încondeiază, ce spunem când le ciocnim, ce simbolizează culoarea
roşie şi ciocnitul ouălor.
|
problematizarea
explicaţia
lectura
conversaţia
|
poezia
ou roşu sau încondeiat
|
frontală
|
observare sistematică
|
7. Feed back
|
OC4
OA1
OA2
|
Se deschide manualul la p.65 iar elevii citesc „Imnul Învierii
Domnului”(în gând ,apoi cu voce tare).Profesorul cântă iar elevii exersează
cu ajutorul lui.
|
explicaţia
exerciţiul
|
manual
|
individuală
|
tema în clasă
|
8. Evaluarea
|
OM1
OA2
|
Împărţiţi în două grupe, elevii rezolvă ex.1 p.42 (colorează după modelul
din manual icoana Învierea Domnului)
şi ex. 3 p. 43 (colorează ouăle)
|
munca independentă
|
culori
caiet special
|
pe grupe
individuală
|
tema în clasă
|
9.Asigurarea retenţiei şi transferului
|
OC1
OC2OC3
OM2OC1
OC2OC3
OM2
|
Se termină de dat răspuns la „Stiu/vreau să ştiu/am învăţat”.
Se fac aprecieri verbale asupra modului cum au răspuns elevii pe
parcursul lecţiei.
Se dă tema pentru acasă.
Rugăciunea.
|
„Stiu/vreau să ştiu/am învăţat”
explicaţia
|
caiet special
|
frontală
|
observarea sistematică
|
Metodele
moderne de structurare a lecţiei implică momente de activitate în grupuri mici
în alternanţă cu cele individuale sau frontale. Folosirea metodelor şi a
procedeelor de învăţare trebuie să fie determinate de realizarea unei învăţări
active, proces în care relaţia profesor-elev să fie pusă sub semnul activizării
elevilor.
Aplicarea strategiilor didactice moderne implică crearea
unei atmosfere destinse, senine de învăţare, o dozare mai bună a timpului
disponibil pentru realizarea sarcinii de lucru, o întărire a eului şi
identităţii de sine prin implicarea fiecăruia în activitate, dezvoltarea
capacităţii de evaluare prin compararea cunoştinţelor şi competenţelor proprii
cu ale celorlalţi.
Folosirea
metodelor moderne în educaţia religioasă creştină trebuie susţinută de
încredere, de iubire, de libertate şi de harul lui Dumnezeu fără de care nu am
realiza caracterul religios –moral al personalităţii elevului.
BIBLIOGRAFIE:
-
Programa şcolară
pentru disciplina religie, clasa I;
-
Religie, cultul ortodox,
manual pentru clasa I, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2006
-
Muha, Camelia - Caiet
de religie, Ed. Sf. Mina, Iaşi, 2006
-
Biblia sau Sfânta
Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
1994.
-
Sfintele Paşti în
datini şi obiceiuri, Editura „Porţile Orientului”, Iaşi, 2000.
-
Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian –Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia,
2000.
Cucoş, Constantin (coordonator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,
Editura „Polirom”, Iaşi, 1998.
REZUMAT
Fără a abandona
metodele clasice, reforma şcolară presupune restructurarea , optimizarea şi
revitalizarea lor într-un spirit modern, în vederea realizării obiectivelor
lecţiei. Una din direcţiile pentru eficientizarea metodelor tradiţionale este
adaptarea lor la nivelul de învăţămnânt, domeniului de cunoaştere, şi
disciplinei de învăţământ.
Dacă educaţia morală reprezintă acea
latură a procesului de pregătire a copilului pentru viaţă, care are în vedere
cunoaşterea, înţelegerea şi practicarea binelui în viaţa socială, adaptarea la
viaţa societăţii, educaţia religioasă trebuie privită într-o strânsă legătură
cu aceasta, acordându-i fundament divin.
Am
ales pentru a exemplifica folosirea metodelor activ-participative, un scenariu
didactic la o lecţie de religie la clasa I. Am ales obiectivele de referinţă şi
obiectivele cognitive, motrice şi afective pe care trebuie să le urmăresc pe
parcursul lecţiei.Obiectivele cognitive au fost stabilite pe cele trei niveluri
(minimal, mediu şi maximal), urmărind tratarea diferenţiată a elevilor în
funcţie de posibilităţile lor intelectuale. Resursele folosite cuprind . resurse
metodologice (metode şi procedee), materiale, bibliografice , forme de
activitate şi temporale. Resursele metodologice îmbină metodele clasice cu cele
moderne. Au fost alese variat, în funcţie de etapele lecţiei, de potenţialul
elevilor. Etapele lecţiei sunt cele ale unei lecţii de verificare şi însuşire
de noi cunoştinţe. Am îmbinat activitatea frontală, cu cea de grup şi
individuală.
