Proteinele, date fiind
calităţile lor energetice şi plastice, joacă un rol deosebit în viaţa
celulelor, fapt ce impune includerea în alimentaţie. Ele răspund necesităţilor
celor trei funcţiuni fundamentale ale materiei vii: nutriţie, creştere şi
reproducere.
Viaţa
nu ar fi posibilă fără molecula protetică, care are funcţii diverse începând de
la formarea materiei contractile a muşchiului, la constituirea hormonilor,
enzimelor, anticorpilor, trecând la transformarea energiei chimice în lucru
mecanic şi la transportul oxigenului şi hidrogenului.
Digestia
proteinelor se face în două stagii: Coagularea şi Hidroliza şi degradarea
succesivă.
Procesul
digestiv dedublează proteinele în aminoacizi care sunt absorbiţi la nivelul
intestinului subţire.
Anumiţi
acizi aminaţi sunt indispensabili, deoarece organismul uman e incapabil de a-i
sintetiza, aportul lor prin alimente, este obligatoriu.
Proteinele
de bună calitate provin din alimente de origine animală: pe de o parte carne,
mezeluri, ouă iar pe de altă parte din lapte şi brânzeturi. Unele alimente
vegetale (legumele uscate, cerealele, pâinea) conţin mici cantităţi de proteide
iar valoarea lor biologică este inferioară celor animale.
De
aceea este indicat ca cea mai mare parte a proteinelor să fie obţinute din
surse animale decât din surse vegetale.
Carnea,
indiferent de origine, prezintă caracteristici nutriţionale asemănătoare,
conţinând în medie 15-20% proteine de calitate superioară. Este bogată în acizi
aminaţi esenţiali şi este asimilată în proporţie de 95% de organism.
Laptele
conţine proteine în proporţie de 3,5% sub formă de cazeină.
Spre
deosebire de lipide şi glucide pe care organismul le poate înmagazina
proteinele care depăşesc necesarul se pierd.
Astfel
este necesară prezenţa acestora în alimentaţia de zi cu zi într-o raţie optimă.
Bibliografie
1.Dr. V. Cătăniciu, Prof. V. Cârligelu, Prof. A
Teofilovici, Alimentaţia în sport, Bucureşti, Editura Stadion, 1971
