Spre
deosebire de animale care sunt fiinte reactive ce actioneaza predominant
instinctiv,omul este o fiinta prin excelenta activa,intervenind asupra mediului
in care traieste prin intermediul experientei acumulate,a capacitatii de
previziune si planificare
si
mai ales sub impulsul multiplelor sale necesitati in continua
amplificare.Relatiile omului cu mediul,in procesul complex al adaptarii,se
realizeaza datorita capacitatilor sale cognitive(
perceptii,reprezentarii,gandire,memorie imaginatie ),dar si
functiilorreglatorii cu care este inzestrat sistemul sau psihic.
Desigur,intre procesele co rol de
reglare a activitatii umane,vointa are o pozitie suprema,lucruce nu minimalizeaza insa importanta motivatiei si
afectivitatii,cele doua componente bazale ,fundamentale ale tuturor actiunilor
umane.
Motivatia de defineste ca fiind fenomenul psihic
reglator ce consta in ansamblul necesitatilor interne ( aparute ca urmare a
dezechilibrelor energetice ) ce declanseaza si sustin activitatea omului,in
timp ce afectivitatea este
procesul reglator ce reflecta relatiile dintre subiect si obiect in forma unor
trairi subiective,rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinte.
Asadar,daca motivatia poate fi
considerata "motorul" vietii noastre psihice.Afectivitatea constituie
suportul sau energetic
"combustibilul"
sau si totodata ecoul sau rezonanta in subiect a stimulilor ce actioneaza din
exterior sau din interior,in functie de
starea internaa individului la unmoment dat.Afectivitatea reflecta relatia
subiectului cu obiectul,ceea ce justifica de ce acelasi obiect
provoaca trairi afective diferite.De
exemplu,vizita unei persoane cunoscute te poate bucura atunci cand ai nevoie de
comunicare dar te poate irita atunci cand este mai puternica trebuinta de
odihna.
Fiind o entitate in acelasi timp
biologica,psihica si sociala,omul normal se caracterizeaza printr-o multitudine
de trebuinte,motive,interese,convingeri,etc,pe care insa nu si le
poatesatisface integral si imediat,fapt ce-i provoaca o diversitate de trairi
afective mai simple sau mai complexe,pozitive sau negative,trecatoare sau de
durata,etc.Prin urmare,coexistenta celor doua categorii de fenomene psihice
este evidenta si obligatorie.
Din perspectiva ontogenetica,motivatia
si afectivitatea,care au o baza innascuta,evolueaza de la forme mai simple la
forme mai complexe si variate sub influenta conditiilor de mediu
social--cultural,la trebuintele organice,biologice,se adauga treptat cele de
securitate,afiliere,stima si autorealizare,dupa cum arata piramida
trebuintelor realizata de psihologul
american Abraham Maslow.
Toate aceste tipuri de trebuinte pot semnaliza la un moment dat un deficit, o
stare de saturatie sau suprasaturatie,ceea ce provoaca trairi afective
diferite:fie insatisfactie,neplacere,fie incantare,placere sau de zgomot.
Motivatia se exprima in emotie,dar si
emotiile se repercuteaza asupra motivelor,declansand actiunea.Acest din urma
aspect este in general cunoscut,de exemplu,in domeniul comertului cand,prin
realizarea de ambalaje si prezentari de produse
"emotionante"(afectogene) se vizeaza si chiar se realizeaza de multe
ori crearea trebuintei de a poseda respectivele produse si,deci,declansarea
actiunii de cumparare a lor.
Ingemanarea celor doua fenomene a facut ca
ele sa fie diferite unul prin celalat astfel,procesele afective au fost
considerate "procese afective,condensate,cristalizate",aceasta pentru
ca unel motivei-au dat nastere in urma acumularii unor trairi afective pozitive
care tind sa se repete,provocand o stare de tensiune interna ce se cere
satisfacuta,in timp ce altele se formeaza prin trairea unei sau unor emotii
negative ce genereaza actiuni de
evitare,respingere..de exemplu nevoia de a asculta genul de muzica preferat,in timp ce este
satisfacuta,provoaca placere,bucurie,dar aceasta nevoie insasi a luat nastere tocmai
prin condensarea bucuriilor traite anterior,la ascultarea respectivei muzici,care
daca n-ar fi fost auzita,nici nu ar fi provocat aparitia unei asemenea
trebuinte.Acest exemplu conduce la ideea
dependentei trebuintelor specifice umane(materiale,spirituale...)de mediul
socio-cultural
si
istoric in care individul creste si se dezvolta.Trebuintele si valorile
mediului in care traieste ii sunt inoculate sau le interiorizeaza trecandu-le
prin filtrul propriei personalitati dar totodata individul isi dezvolta o gama
variata de trairi afective ca si diferite modalitati de exprimare a
acestora.Prin urmare,saracia sau bogatia ca si calitatea influentelor sociale
asupra fiecarei personalitati c soldeaza cu dezvoltarea unui sistem mai simplu
sau mai complex de trebuinte si trairi afective,astfel se explica de ce unii
oamnei sunt fericiti,multumiti daca au ce manca si ce bea,in timp ce altii
traiesc toata viata sentimentul neimplinirii care ii determina sa caute
permanent frumosul,dreptatea,etc.
Satisfacerea sau nesatisfacerea
trebuintelor,insotite de trairi afective
corespunzatoare,depind,asadar de corelarea factorilor interni cu cei externi de
unde rezulta struncturi motivationale si afective diferite la fiecare om in
parte,astfel incat caracteristicile celor doua fenomene psihice in sinteza cu
altele,dau nastere trasaturilor de personalitate ce sunt definitorii pentru
orice om.Dorintele,motivele,aspiratiile omului impreuna cu
sentimentele,convingerile sale,genereaza atitudinile sale,ii contureaza deci
caracterull,ele jucand rolul unui selector de informatii si situatii.(Omul
bun,milos,tandru se va comporta altfel decat cel nemilos,distant).de aceea s-ar
putea spune,parafrazand un vechi proverb:"Spune-mi ce interese ai ca sa-si
spun cine esti".
Un
alt aspect relevant pentru relatia celor doua fenomene este faptul ca toate
calitatile proceselor afective se manifesta in functie de motivatie astfel:polaritatea
depinde pe de o parte de
realizarea sau nerealizarea trebuintelor,dorintelor care creeaza starile
afective pozitive sau negative iar pe de alta parte caracterul stenic sau
astenic al acestora este apreciat in relatiile lor cu motivele care pot
declansa si sustine actiunea sau o pot frana,bloca,amana;intensitatea
proceselor afective este dependenta de valoarea obiectului pentru subiect;mobilitatea
lor se apreciaza in functie de
aparitia unor noi motive(astfel s-ar vorbi de fluctuatie);durata trairilor afective depinde de timpul in care
actioneaza motivul corespunzator,expresivitatea(capacitatea de exteriorizare a
trairilor afective) este de mai mare sau de mai mica amploare(cuprinzand mai
multe sau mai putine modificari organice,mimico-gesticulare,verbale)in functie
de complexitatea si intensitatea trebuintelor.
Conduita expresiva la om,fiind in mare
masura invatata social,poate fi reglata voluntar,putand fi similata cu scopul de
a satisface anumite trebuinte;de exemplu dorinta de a impresiona,de a obtine
stima sau ajutorul celorlalti,conduce la adoptarea unei anumite mimici ce
exprima disperare,bunavointa,etc.Trebuinta de comunicare poate fi satisfacuta
si prin expresiile emotionale nu doar prin limbajul normal,articulat,ceea ce si
fac persoanele surdo-mute care articuleaza asa-numitul "limbaj
mimico-gesticular".
Formele motivatiei se stabilesc in buna masura pe baza implicarii
factorilor emotionali:motivatia pozitiva(fata de cea negativa) este provocata
de factori premiali(lauda,elogii...)care produc trairi afective pozitive ce
sunt in general stenice;motivatia intrinseca(fata de cea extrinseca)este
provocata de chiar priceperea desfasurarii actiunilor respective(ex.:cineva alearga
de dragul miscarii si nu pentru a prinde autobuzul!);motivatia
afectiva(diferita de cea cognitiva vizeaza obtinerea sau mentinerea afectiunii
cuiva.
Functia de baza a acestor doua
fenomene psihice puse in discutie este in esenta aceeasi:de reglare a
activitatii prin conexiune inversa;aceasta inseamna ca o activitate ce se desfasoara ce conduce
la atenuarea trebuintei si apritia unei trairi afective,acestea neputand in
continuare derularea activitatii ulterioare.Reglarea activitatii umane se realizeaza
printr-o conlucrare intre motive si trairi afective;rezolvarea unor sarcini a
caror dificultate este cunoscuta de subiect,necesita o stare de optimum
motivational afectiv ce consta in energizarea interna proportionala cu gradul
de dificultate al acestuia,optimum motivational afectiv consta intr-o usoara
supramotivare,sarcina propusa fiind simpla si o usoara submotivationare pentru
sarcina presupusa grea.Se observa ca intervin deci si elemente intelectuale si
voluntare ale psihicului.Structurile superioare ale motivatiei
umane(interese,convingeri,idealuri;conceptia despre lume si viata)contin pe
langa procesele afective superioare(sentimente,pasiuni)si elemente de
gandire,imaginatie,vointa care presupun,implicit,participarea
memoriei,limbajului intr-un cuvant al intregului SPU.Acesta legatura stransa
intre toate fenomenele psihice face posibil ca, actionand asupra unuia sa obtii
modificari ale altuia sau ale intregului sistem.Astfel,de exemplu inducand o
emotie mai puternica prinanuntarea unui eventual extemporal sau a unei
inspectii la clasa,profesorul poate obtine cresterea motivatiei invatarii si
participarii la lectie a acestora.De asemenea,solutionarea conflictelot
motivationale inerente datorita existentei la fiecare om a unei
"constelatii" de motive, se poate obtine prin participarea factorilor
rationali,prin analiza si compararea motivelor concurente care permit optarea
pentru motivul superior;in care insa intervin preponderent factorii
afectivi,este posibil ca optiunea subiectului
sa vizeze motive de valoare deci cu efecte minore asupra personalitatii
sale.
Analiza motivatiei si afectivitatii in
cadrul complexului SPU releva o intreaga retea de forte ce actioneaza in plan
subiectiv in stransa legatura cu cel obiectiv,generand astfel individualitatea
si unicitatea fiintei umane,modul propriu,personal,de a actiona al fiecaruia
dintre noi.
