ROgift.ro(magazin de cadouri)

Forma muşchil



După dimensiuni există muşchi:
-         lungi (ce se găsesc mai ales la nivelul extremităţilor, se contractă mai repede şi produc mişcări ample)
-          laţi (se află de obicei în pereţii cavităţilor trunchiului, de exemplu muşchii laţi ai abdomenului)
-           scurţi (sunt muşchi de efort cu forţă de contracţie mare)
-          circulari (ce se dispun în jurul orificiilor, formând sfinctere, de exemplu sfinctcrul anal).
Fiecare muşchi scheletic prezintă câte un capăt de
-         origine este acela ce se fixează pe osul ce rămâne nemişcat (şi reprezintă punctul fix al muşchiului),
-         inserţie este acela ce se fixează pe osul ce se deplasează în timpul contracţiei (şi reprezintă punctul mobil al osului). Există muşchi ce au un singur capăt de inserţie şi 2, 3 sau chiar 4 capete de origine (cum sunt muşchii biceps brahial, triceps brahial, sau cvadricepsul femural).
            Tendonul
- organul de legătură dintre muşchi şi os format din ţesut conjunctiv fibros
- este inextensibil, rezistent alb-sidefiu
- tendoanele late se numesc aponevroze.

            Anexele muşchiului
- sunt formaţiuni auxiliare cu rol de protecţie şi de uşurare a funcţiilor musculare:
1. fasciile musculare – membrană de protecţie pentru unul sau mai mulţi muşchi, opunându-se deplasării muşchilor în timpul contracţiei
2. retinaculele – îngroşări fibroase sub formă de panglică ale fasciilor de înveliş. După aşezarea lor au fost numite şi ligamente inelare.
- menţin tendoanele învelite de tecile lor sinoviale în locul unde îşi schimbă direcţia
3. tecile sinoviale – formaţiuni ce au rolul de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase. O teacă sinovială are forma unui tub cilindric format din două foiţe: una parietală şi alta ce se lipeşte pe suprafaţa tendonului. Se poate compara cu un sac dublu fără deschidere. Foiţa parietală tapetează canalul osteofibros. Între cele două foiţe se delimitează o cavitate capilară în care se află un strat de lichid de alunecare.
4. bursele sinoviale – saci conjunctivi dezvoltaţi la nivelul tendoanelor şi al muşchilor în acele locuri unde aceştia sunt expuşi unor presiuni. Rol de protecţie, funcţionând ca perne cu apă ce distribuie presiunea uniform. La interior au un aspect neted şi lucios conţinând o cantitate mică de lichid. Bursele iau naştere acolo unde tendonul, muşchiul sau pielea lunecă pe un plan dur adiacent. După localizare pot fi: subcutanate, subfaciale, subtendinoase, submusculare.
5. troheele musculare (scripetele de reflexiune) – inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite tendoane schimbându-le direcţia. Acelaşi rol pot să-l aibă şi proeminenţele osoase servind ca punct de sprijin dar şi de schimbare de direcţie a unor tendoane.

I.                   Muşchii capului
1. mimicii
- se prind cu un capăt de craniu şi cu celălalt de piele numindu-se şi pieloşi=cutanaţi
- prin contracţie produc plicaturi ale pielii, exprimă sentimente;
- inervaţia nervul facial (VII)
a. muşchi ai craniului (m. occipital, frontal, temporoparietal)
b. muşchii pleoapelor (m. orbicular al ochiului, depresor al sprâncenei)
c. muşchii nasului (m. nazal, m. depresor al septului)
d. muşchii regiunii gurii (m. orbicular al gurii, m. buccinator: închide gura prin apropierea buzelor, e bine dezvoltat la suflătorii în instrumente, e străbătut de canalul de excreţie al glandei paratiroide, m. ridicător al buzei superioare, m. ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului, m. zigomatic mic, m. ridicător al unghiului gurii, m. zigomatic mare, m. rizorius: trage buzele în lateral în timpul râsului, m.coborâtor al unghiului gurii – triunghiularul buzelor, m. coborâtor al buzei inferioare, m. mental: la nivelul bărbiei, gropiţa din barbă).
e. muşchii urechii se numesc auriculari: anterior, posterior, superior; rudimentari.
            2. masticatori
- se inseră pe craniu şi mandibulă
- inervaţia nervul trigemen=mandibular (V)
- maseter: ridică mandibula (intervine în mişcări de lateralitate şi antepulsie)
- temporal: ridică mandibula (intervine în mişcări de retropulsie)
- pterigoidian  à medial ridică mandibula
                        à lateral mişcări de lateralitate ale mandibulei.

            II. Muşchii gâtului
- se împart în muşchi ai regiunii anterolaterale ce includ muşchi ai regiunii laterale şi muşchi ai regiunii mediane a gâtului; muşchi ai regiunii posterioare (nuchale) ce vor studiaţi o dată cu muschii regiunii posterioare atrunchiului.
            Muşchii regiunii laterale cuprind:
 - m. platisma=pielosul gâtului
- m. sternocleidomastoidian urcă de la manubriul sternal şi claviculă la apofiza mastoidiană străbătând gâtul în diagonală
- m. scaleni (latero-vertebrali) – situaţi înaintea coloanei vertebrale
- m. drept lateral al capului.
            Muschii regiunii mediane se grupează în muşchi
- suprahioidieni sunt în număr de patru: digastric, stilohioidian, milohiodian si geniohioidian; iau parte la alcătuirea planşeului bucal. Au rol în  masticaţie prin coborârea mandibulei şi în deglutiţie prin ridicarea osului hioid.
- subhioidieni sunt reprezentaţi de muşchii sternohiodian, omohiodian, sternotiroidian si tirohioidian. Au rol în coborârea osului hioid pe care îl fixează permiţând jocul muşchilor suprahioidieni şi mişcarea limbii. Coboară cartilajul tiroid când osul hioid este fixat ridică cartilajul tiroid şi odată cu el laringele (deglutiţie).
            Muşchii prevertebrali ocupă planul cel mai profund al gâtului fiind aplicaţi direct pe coloana vertebrală. Sunt în număr de trei: m. lung al gâtului, m. lung al capului şi dreptul anterior al capului.


            III. Muşchii trunchiului se împart în muşchi ai:
a.      spatelui şi ai cefei
- m. trapez alcătuit din 3 porţiuni în funcţie de orientarea fibrelor:
à partea descendentă – fibre ce coboară de pe craniu
à transversală - fibre orizontale
à ascendentă – formată din fibre inferioare
- m. marele dorsal=latissimus dorsi (cel mai lat m.)cu fibre à superioare - orizontale
                                                                                               à mijlocii – oblice
                                                                                               à inferioare – cca. verticale
- m. ridicător al omoplatului
- m. romboid îşi are originea pe ultimile 2 vertebre cervicale şi primele 4 toracale şi se inseră pe scapulă
- m. dinţat şi   à superior - inspirator
                        à inferior – expirator
- m. splenius al            à capului inserţie pe occipital şi mastoidă
                                   à gâtului inserţie pe procesele mastoide ale atlas şi axis.
            b. anterolaterali ai toracelui
- există muşchi care    à deservesc membrul superior:     - pectoralul mare
                                                                                              - pectoralul mic
                                                                                              - dinţat anterior
                                                                                              - subclavicularul
                                   à proprii toracelui: - intercostali    - interni – expiratori
                                                                                              - externi – inspiratori
            c. anterolaterali ai abdomenului
- există muşchi laţi care prin contracţia lor şi a diafragmei cresc presiunea intraabdominală favorizând unele acte fiziologice (micţiunea, defecaţia, voma)
- contracţia lor cu diafragma relaxată asigură expiraţia profundă
-m. marele drept abdominal
-m. oblicul       à extern
                        à intern
- m. transvers al abdomenului (acoperit de oblicul extern şi intern)
- m. piramidal
- m. pătrat lombar
- diafragma: - m. lat care astupă deschizătura inferioară a toracelui, separându-l de abdomen
                        - are 2 porţiuni:           à periferică – musculară
                                                           à centrală – conjunctivă numită centru tendinos cu aspectul unei frunze de trifoi
- are inserţii:    - sternale pe procesul xifoid
                        - costale pe ultimile 6 coaste
                        - lombare prin 3 perechi de stâlpi (pilieri), cei mediali formând prin încrucişare forma cifrei “8” cu 2 orificii:            - anterior străbătut de esofag
                                                                       - posterior străbătut de aorta abdominală
- e un m. inspirator, prin contracţie creşte diametrul vertical ala cutiei toracice
- e inervată de nervul frenic.
- m. psoas şi iliac        –aparţin funcţional membrului inferior – flexori ai coapsei pe bazin
                                   -se unesc şi se prind pe trohanterul mic
            În partea inferioară bazinul e închis de un ansamblu de muşchi ce formează perineul. Profund e situată diafragma pelvină formată din m. ridicător anal şi m. sfincter anal extern. Superficial e diafragma urogenitală.
IV.             Muşchii membrelor superioare
            1. care leagă membrul de coloana vertebrală:      - trapez
                                                                                              - marele dorsal
                                                                                              - romboidul mare şi mic
                                                                                              - ridicător al scapulei
            2. care leagă membrul deperetele toracic anterolateral:- pectoralul mare şi mic
                                                                                                          - dinţatul anterior
            3. m. umărului:         - deltoid: - formă de triunghi cu baza mare sus
                                                              - are 3 părţi: - claviculară
                                                                                  - acromială
                                                                                  - spinală
                                                              - face abducţia braţului până la orizontală
                                               - supraspinos şi infraspinos (sub deltoid)                                                                             - rotundul mare şi mic
                                               - subscapular
            4. m. braţului – în regiunea   à anterioarăbiceps brahial flexia braţului pe torace şi a antebraţului pe braţ
                                                                                  - coracobrahial
                                                                                  - brahial (sub biceps)
                                                           à posterioară – triceps brahial – extensia antebraţ
            5. m. antebraţului – în regiunea       à anterioară –flexori ai mâinii, degetelor şi pronatori; sunt dispuşi în 3 planuri:
            - lateral           - rotundul pronator
                                   - flexorul radial al carpului spre metacarpianul II
                                   - palmarul lung
                                   - flexorul ulnar al carpului spre pisiform
            - mijlociu        - superficial al degetelor
            - profund       - flexorul profund al degetelor
                                   - flexorul lung al degetelor
                                   - pătratul pronator
                                                                       à posterioară – extensori ai mâinii şi ai degetelor şi supinatori; dispuşi în plan:
-          superficial      - brahioradialul
                             - lungul şi scurtul extensor radial al carpului
                             - extensorul comun al degetelor
                             - extensorul degetului V
                             - extensorul ulnar al carpului
-          profund         - supinator
                             - lung abductor
                             - scurt extensor al policelui
                             - lung extensor al policelui
                             - extensorul indicelui
            6. ai mâinii:    - sunt scurţi şi se găsesc doar pe faţa palmară, pe cea dorsală aflându-se tendoanele extensorilor
                                   - importanţi sunt cei ce acţionează pe police făcând mişcarea de opoziţie şi repoziţie a lui, necesară funcţiei de prehensie (apucare) pentru care s-a specializat membrul superior.
            V. Muşchii membrelor inferioare
            1. m. fesei       - rol important în menţinerea poziţiei verticale a corpului
                                   - 3 m. fesieri: marele, mijlociul şi micul
                                   - obturatorul    à extern
                                                           à intern
                             - piriform
                             - pătratul femural
                             - gemeni
      2. m. coapsei  à anteriori    - cvadriceps
                                                     - dreptul femural
                                                     - croitor – cel mai lung m.
                                                     - iliopsoas şi pectineul – la rădăcina coapsei
                             à mediali      - 3 m. adductori – apropie coapsa de linia mediană
                             à posteriori  - biceps femural
                                                     - semitendinos
                                                     - semimembranos
      3. m. gambei  à anterolaterali        - tibial anterior
                                                                 - extensor comun al degetelor
                                                                 - extensorul halucelui
                                                                 - peronier lung şi scurt
                             à posteriori              - triceps sural
                                                                 - tibial posterior
                                                                 - flexorul comun al degetelor
                                                                 - lungul flexor al halucelui
                                                                 - popliteu: pe faţa posterioară a articulaţiei genunchiului; îşi are originea pe condilul lateral al femurului
                                                                 - solear şi gastrocnemian – au inserţii prin marele tendon calcanean (lui Ahile) pe calcaneu. Realizează flexiunea plantară, cea mai puternică mişcare a gleznei, necesară asigurării impulsului în etapa de pornire a mersului şi alergatului.
      4. m. piciorului: pe faţa        - dorsală         scurt extensor al degetelor
                                                     - plantară       - 3 loje:
                  - medială        - m. pentru degetul mare
                  - mijlocie        - scurtul flexor
                  - adductor al halucelui
                  - interosoşi plantari şi dorsali
                  - laterală         - m. pentru degetul mic

Vanzari icoane ortodoxe

 
 
 
eXTReMe Tracker