Blaga a trait intre anii 1895-1961 si a fost unul dintre cei mai mari poeti care inbina armoniaos in opera sa filosifia si literatura. Geneza poeziei face parte din volumul de versuri al poetului ‘Poemele luminii’ publicat in 1919. L.Blaga considera ca iubirea repr. o cale de cunoastere, de descifrare a tainelor universului. In poezia
sa ‘lumina’ este sinonim cu ‘cunoasterea’. Ca gen apartine genului liric,ca specie este o idila. Tema o constituie iubirea vazuta ca o cale de cunoastere.titlul se constituie intr-o metafora revelatorie care sugereaza ‘ochii negrii ai iubitei’. Izvorul de fapt un sent. de iubire pe care-l traieste poetul.
sa ‘lumina’ este sinonim cu ‘cunoasterea’. Ca gen apartine genului liric,ca specie este o idila. Tema o constituie iubirea vazuta ca o cale de cunoastere.titlul se constituie intr-o metafora revelatorie care sugereaza ‘ochii negrii ai iubitei’. Izvorul de fapt un sent. de iubire pe care-l traieste poetul.
Op.lirica este opera in care autorul isi exprima direct ideile,sent.. Discursul liric este alcatuit dintr-o fraza ampla si dintr-o propr.dezvoltata cu rol de concluzie. Fraza expr. admiratia poetului pentru frumusetea iubitei. Discursul liric I-a forma unei adresari directe,poetul expr.-usi admiratia fata de frumusetea persoanei iubite. Acest sent. este evidentiat si de vocativul care deschide discursul poetic ‘frumoaso’ si care in acelasi timp sublinieaza o trasatura fizica a persoanei iubite. Cuv. ‘cheie’ al poeziei il constituie subst. ‘achii’ care apare de 3 ori in poezie pe parcursul poeziei. Asocierea subst. ‘ochii’ cu adj. ‘negrii’ la gradul superlativ precum si cu adj. ‘adancii’ care capata in text valoarea subst. are rolul de a amplifica starea de extaz pe care o traieste poetul la vederea iubitei sale. Enumeratia ‘peste vai’,‘peste munti’ si ‘peste sesuri’ evidentiaza faptul ca frumusetea iubitei se rasfrange asupra naturii,acesta preluand cateva din atributiile fiintei iubite. Negrul ochilor iubitei fac din aceasta un adevarat mister care nu poate fi descifrat decat prin iubire. Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial ‘tainic’, de subst. provenit din adj. cu functie de apozitie simpla ‘adancii’precum si de metafora ‘o mare de intuneric’. Vb.dubitativ ‘a parea’ care se constituie intr-un singur vers sug. faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste frumusetea iubitei il determina s-o confunde la un moment dat cu intregul univers incarcat de mistere. Inversiunile prezente in poezie ‘tainic curge’,‘asa-s de negrii’au menirea de a scoate in evidenta impresia puternica pe care i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si misterul iubirii.
A doua secventa a discursului liric se constituie intr-o concluzie a versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec. iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de oximoronul ‘asa-s de negrii/lumina mea’. Reluarea adj.‘negri’ la superlativul absolut pentru a expr. consecinta pe care o are asupra e-ului liric,vraja datorata frumusetii ochilor iubitei are in acelasi timp rolul de a acc. trairea poetului. Prozodia poeziei este in deplin acord cu ceea ce vrea sa transmita poetul.Avem versuri albe,fara rima cu masura variabila.Rima interioara realizata cu ajutorul asonantei.Muzicalitatea este data de pauzele impuse de discursul liric in desfasurarea lui intr-un accent al versurilor.
