Astazi, cu greu omul
contemporan se mai poate smulge din determinismul legilor si principiilor ce se
impun pe masura ce evolueaza cunoasterea. Crestinismul cu adevarat elibereaza
omul de sub robia legilor lumii de aici: cu credinta intr-un Dumnezeu vesnic,
transcendent lumii create din nimic, dupa chipul lui Hristos care a
transfigurat in El omul si cosmosul.
Dupa invatatura
Bisericii, toate insusirile spiritului omenesc, ce se pot manifesta in domeniul
stiintific, toate facultatile umane creatoare de cultura sunt inspirate si
calauzite de puterea proniatoare a lui Dumnezeu. De aceea omul trebuie sa fie
un nou Adam, dupa chipul Mantuitorului, avand menirea de a fi colaboratorul si
continuatorul creatiei, sublimand natura ce i-a fost incredintata. Masura in
care omul intelege sa colaboreze la creatie da sens si finalitate operei sale.
Se poate afirma pe buna dreptate ca religiozitatea a constituit prima
motivatie a cunoasterii si primul izvor al culturii umane. Cultura se
infatiseaza ca un fenomen unitar si organic in care stiintele, gandirea,
lucrarile se contopesc, fara a sterge trasaturile diferitelor stiluri: "Cultura bizantina ca fenomen istoric -
spunea Nichifor Crainic - infatiseaza
unitatea distincta a stilului
ortodox, afirmat in toate ramurile de creatie ale
spiritului rasaritean, de la cupola bisericilor pana la miniaturile
manuscriselor si pana la genul istoriografic".
Biserica a cultivat
de-a lungul timpului si a dat amploare diferitelor arte, arhitecturii, muzicii,
picturii... Ca nici o alta forma de cultura crestina, pictura bizantina este
simbolul plastic, de proportii al intregii revelatii date lumii prin Isus
Hristos. Pictura bizantina zugraveste, mai presus de documentul istoric, dogma
Bisericii Ortodoxe. Se intelege din pictura bizantina ca Biserica noastra este
un asezamant cosmic, spiritual, de pietate si cultura. Pe zidurile altarelor
noastre sunt uneori zugraviti Homer, Pitagora, Socrate, Plutarh, Platon,
Aristotel, Filon, Sofocle. Prezenta acestor intelepti ai lumii vechi in pictura
sacra a Bisericii noastre nu este o dovada de ignoranta, ci arata limpede ca
lumea pagana participa la nadejdea in venirea Mantuitorului.
In cultura pagana,
indeosebi in literatura si filosofie, gasim multe idei morale care se aproprie
sensibil de invatatura crestina. Prima incercare savanta de asimilare a
culturii pagane in crestinism o face Clement Alexandrinul care declara ca
filosofia greaca joaca pentru antichitate rolul Vechiului Testament, de "calauza catre Hristos". Fericitul
Augustin a deslusit in filosofia lui Platon ideea de Treime. De asemenea,
Eusebiu de Cezareea descoprea la Platon elemente ale doctrinei crestine. Justin
Martirul si Filosoful considera ca Logosul - Fiul lui Dumnezeu - S-a revelat in
mod partial si filosofilor pagani, ca o lumina asezata in ratiunea filosofica.
In Rasarit,
Ortodoxia s-a dezvoltat intr-o neintrerupta continuitate a cugetarii. Pentru
Ortodoxie - cum spun Sfintii Parinti - "ratiunea omului e tronul lui Dumnezeu in
suflet !". Ortodoxia este suprema intelepciune a vietii de
comuniune si nu are nevoie de justificari rationale, caci se justifica prin
singurul Adevar, acela al intruparii jertfei si al rascumpararii savarsite in
Iisus Hristos.
Momentul de dupa moarte
este explicat, ca trecerea in rai sau iad, aceasta fiind un concept relatat in
Biblie , concept ce nu se poate dovedi sau infirma , acesta fiind inca un
exemplu de rationament speculativ.
Un alt concept eronat este acela ce sustine ca fara
existenta unei divinitati (ex.Dumnezeu) morala nu ar exista, iar omul s-ar
comporta asemenea necuvantatoarelor (animalelor).Crestinismul neaga ,
capacitatea omului de a fi moral daca Dumnezeu nu ar exista , chiar daca in
Biblie este precizat ca omul a fost creat cu propria judecata , si capacitate
de decizie !
Crestinii sustin inexistenta sufletului in cazul
animalelor.Asemenea teoriei crestine omul are suflet , acest fapt fiind dovedit
prin capacitatea de a iubi,dar ceea ce nu a fost luat in considerare este
faptul ca omul spre deosebire de animal, are un coeficient de inteligenta mult
superior, fiind capabil sa rationeze,iubeasca,sa decida.
Animalul nu are
posibilitatea sa iubeasca , cauza fiind nivelul scazut de inteligenta , nu
absenta sufletului.Recent a fost dovedit ca animalele cu un IQ relativ superior
(cimpanzeul,delfinii), au o sensibilitate mult mai mare, spre deosebire de cele
cu un IQ normal.
Alte exemple date de credinciosi sunt cazurile medicale
,respectiv situatia in care un om sufera de o boala fatala si in cele din urma
aceasta dispare, aceste intamplari sunt numite minuni, datorita interventiei
divine.
Dar aceste manifestari
nu dovedesc decat ca stiinta ,respectiv medicina este inca intr-un stadiu
primar.Spre exemplu , in antichitate , varicela decima orase, chiar tari.
Majoritatea argumentelor aduse in sprijinul existentei
unei divinitati sunt speculative, sustinand ca orice fenomen ce nu se poate
explica este "opera" unei divinitati.(ex. big-bangului;momentul de
dupa deces;minuni ;etc.).
In concluzie, in momentul actual, nu se poate dovedi sau
infirma existenta unei fiinte supreme , divine , creatoare a lumii.
Lumina naturala a
ratiunii se pune in slujba Revelatiei supranaturale si asaza din nou in armonie
religia si stiinta, invrajbite pana mai ieri de ignoranta si rea credinta.
Ortodoxia noastra face eforturi pentru
a diminua ideea de conflict intre religie si stiinta. Istoria nu cunoaste prigoana
ortodoxa impotriva stiintei. Convinsa ca adevarul revelat ramane de-a pururi
neschimbat, Biserica Ortodoxa stie ca cercetarea stiintifica, in continua
redimensionare, va ajunge la noi si noi descoperiri naturale, ce nu vor fi
potrivnice nicicand Revelatiei supranaturale, de vreme ce acelasi Duh
dumnezeiesc lucreaza in lumea toata, duhul luminarii si al cunostintei.
