Europa
de Est cunoaşte la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial o perioadă de
transformari profunde in special in privinta sistemului politic, trecând în
doar câţiva ani la forme de conducere autoritare, prin impunerea
unui sistem politic total străin de valorile democratie occidentale, de catre
armatele sovietice victorioase[1].
Noul regim aducea cu sine un sistem de
guvernare comunist -importat din Uniunea Sovietică- ale cărui valori de tip
sovietic vor guverna de acum înainte viaţa politică şi socială din tarile
respective. Impunerea noilor norme in politica tarilor est-europene are
similitudini dar si deosebiri, datorate situatiei politice la momentul de
incheiere al celui de-al doilea razboi mondial precum si a rolului real sau
fictiv al trupelor sovietice in procesul de eliberare a tari respctive de sub
ocupatia germana. Referindu-ne la
similitudini intre procesul de impunere a comunismului in tarile Europei Centrale
si de sud-est putem alcatui trei categori: Prima formata din Iugoslavia si
Albania deoarece aceste tari si-au obtinut eliberarea fara ajutor sovietic,
comunisti locali avand astfel un atu in fata propriului electorat, iar rusi nu
au putut spune ca in cazul Romaniei ca ei au eliberat tara de germani. A doua
categorie este formata din tari precum
Romania, Polonia, Bulgaria, avand ca si caracteristica comuna sprijinul
puternic primit de catre comunisti locali din partea Moscovei in actiunea lor
de preluarea a puterii in aceste tari. O a treia categorie se constituie din
Ungaria, Cehoslovacia si RDG, unde procesul de trecere la ,,un regim
democratic” in fapt unul de democratie populara se realizeaza mai lent.
Modalitatea
efectiva de preluarea puteri si de impunere a noului regim politic s-a realizat
prin intermediul formatiunilor politice
de tip front, precum si a guvernelor de coalitie prin intermediul carora
comunisti preiau controlul sectoarelor-cheie, fiind vizate in special aramata,
justitia si internele. Trebuie mentionat faptul ca aceste actiuni au avut loc
sub directa indrumare a Uniuni Sovietice, iar pentru a putea ajunge in cadrul
unor guverne comunisti pe langa faptul ca s-au prezentat in alegerile locale pe
liste unice dar au si fraudat aceste alegeri, asigurandu-si in acest fel o
pozitie dominanta in cadrul noilor structuri politice. Pentru a exemplifica
cele amintite anterior vom face o parelala intre situatia existenta in Europa
de Est in perioada anilor 1944-1948
Romania
Evenimentele
petrecute după 23 august 1944, aruncă România în sfera de influenţă sovietică,
fapt cu consecinţe majore în societatea
românească bulversată de impactul celui de-al doilea război mondial şi care
dorea acum o revenire la normalitatea existentă
în anii ’20. Astfel incepand cu iunie
1944 in Romania este constituit un Front Democratic, Blocul Partidelor
Democratice (BPD) in componenta caruia intra Partidul Comunist, Partidul
Social-Democrat si Partidul National-Taranesc. Urmatoarea etapa o constituie
formarea unor guverne de uniune, fiind vorba de cele doua guverne conduse de
generalul Sanatescu si cel al generalui Radescu -unde comunisti pastreaza posturile[2]
din al doilea guvern Sanatescu- care se se vede nevoit a demisiona in februarie 1945 ca urmare a presiunilor
exercitate de catre comunisti, permitand astfel impunerea la guvernarea in urma
presiuni sovietice, începând cu data de 6 martie 1945 a guvernului Groza[3],
moment considerat a fi ,,punctul 0 al comunismului românesc” [4].
O alta etapa in procesul
de trecere de la un sistem politic de tip monarhist, la unul de ,,democraţie
populară” a constituit-o abdicarea silită a regelui Mihai I la 30 decembrie
1947[5]
şi proclamarea Republicii Populare Române[6].
Noua orientare politică este ,,oficializată” prin constituţia din 1948. In
concluzie putem spune ca dintr-o ţară liberă am devenit o ţară ocupată, condusă autoritar, izolată faţă de
Europa, dar şi opusă ca principii restului Europei, referire evident la Europa
Occidentală.
Bulgaria
Frontul Patriei, reunind partidele taranist,
socialist si comunist obtine la alegerile din noiembrie 1945 peste 85% din
voturile exprimate. De mentionat faptul ca in aceste alegeri frontul s-a
perzentat cu liste comune, tactica specifica comunistilor si impusa de la
Moscova. Disparitia oricarei opoziti legale incepand cu luna august 1947 duce
in faza finala procesul de sovietizare, care se incheie prin proclamarea
republicii de democratie populara si intrarea acesteia bin deplina legalitate
prin creearea cadrului legislativ necesar, al carui prim pas l-a constituit
adoptarea noii constituti care sa statueze schimbarile petrecute pe parcursul
acestor ani.
Polonia
Iunie
1945 se formeaza un guvern de coalitie[7]
sub presiune Moscovei, iar la 30 iulie 1946 speculand aparenta reveniri la
democratie este organizat un referendum in care comunisti obtin 68% din voturi,
find vorba de asa zisi ,,comunisti moscoviti”[8].
Coexistenta aparenta dintre cele doua guverne poloneze-cel de la Londra din
exil si cel creat in Polonia- duce la unificarea lor sub presiunile Moscovei,
aparand astfel si aici guvernul de uniune caracteristic acestei etape a
instaurari regimului comunist. In urma
alegerilor desfasurate sub atenta supraveghere a Moscovei Bieloras Beirut
devine presedinte, iar Cyronkiewicz care era socialist, insa apropiat de
comunisti prim-ministru. In 1948 Partidul Muncitoresc Polonez preia puterea in
Polonia incheind astfel faza instaurari regimului comunist in aceasta tara.
Ungaria
Situatia Ungariei a fost asemanatoare cu cea a
Romaniei. Astfel in noiembrie 1944 la Szeged se formeaza un Front National de
Independenta[9], alcatuit din reprezentantii micilor proprietari,
national-taranistilor, socialistilor si comunistilor. Acest organism politic
desemneaza in decembrie acelasi an un guvern provizoriu care se afla sub
controlul unei comisii militare condusa de maresalul sovietic Vorosilov, cel
insarcinat cu supravegherea situatiei politice din aceasta tara. Insa comunisti
ajung efectiv sa detina parghi de control in guvern abia odata cu infiintarea
cabinetului Tildy in noimbrie 1945 cand secretarul generala al Partidului
Comunist Ungar, Rakosi va ajunge vicepresedinte al Consiliului de ministri.
Odata ajunsi sa detina portofoliile cheie in guvern si avand sprijinul Moscovei
comunisti vor trece la inlaturarea principalului adversar politic-Partidul
micilor proprietari – care desi nu avea sprijin din partea Moscovei se bucura
de cea a populatiei, surclasand astfel partidul comunist. Pretextul inlaturari
acestuia de pe scena politica ungara la constituit arestarea secretarului
general Bela Kovaci la 25 februarie 1947 sub acuzatia de ,,complot pucist”
descoperit de catre politia maghiara in colaborare cu NKVD. Unguria are o
evolutie invariabila spre comunism dupa fuzionarea partidului comunist cu cel
socialist in iunie 1947 si demisia fortata a presedintelui republici Tildy
liderul Partidului micilor propietari.
Cehoslovacia
Inceputurile
sovietizarii acestei tari stau in Tratatul de prietenie dintre Cehoslovacia si
Uniunea Sovietica incheiat in urma intervederi din decembrie 1943 dintre,
Edvard Benes-seful guvernului cehoslovac, aflat in exil la Londra si Stalin,
acord prin care se primul permite accesul comunistilor in viitorul guvern ce se
va forma in tara dupa eliberare. Ca urmare Frontul National (care include in
randurile sale incepand cu martie 1945, partidele Popular, Socilist-national, Socialist-democrat
si comunist apartinand celor doua etni majoritare-cehe si slovace- stabileste
un program de actiune comun la Kosice,
pentru ca in urma alegerilor din 1945 sa se formeze un guvern de uniune la 5
aprilie 1945. In acest guvern comunisti detin portofoliile Apararii, Internelor
si Informatiilor. Cu cazia alegerilor desfasurate in anul urmator comunisti
obtin un procent de 38% din voturile
liber exprimate, devansadu-i astfel pe aliati lor din cadrul Frontului national.
Insa datorita faptului ca politica dictata de la Moscova cerea acapararea
intregi puteri se creaza o tensiune interna in tara ca urmare a presiunilor
exercitate de catre comunisti pe diverse cai, ce va culmina cu demisia in
februarie 1948 a 12 ministri moderati. In urma presiunilor exercitate asupra sa
de catre sindicate si militi, presedintele tarii Edvard Benes, se vede nevoit a
forma la 25 februarie 1948 un nou guvern condus de catre Klement Gltwald[10],
in care comunisti detineau 12 posturi din 20. Odata numit noul guvern acesta se
ocupa de organizarea alegerilor legislative, care au avut loc la 30 mai 1948 si
au fost castigate de catre Frontul National, cu 6.431.000 de voturi din
8.000.000 de elctori inscrisi pe liste, transformand astfel Cehoslovacia in
,,democratie populara”
.
Iugoslavia
In
acest caz vorbim de o situatie diferita referitoare la pozitia comunistilor.
Facem referire la suportul pe care comunisti locali il aveau in tara ca urmare
a pozitie adopatate de acestia pe parcursul razboiului, avand o contributie
semnificativa la infrangerea germanilor. La 20 octombrie 1944 cand Aramata
Rosie ajunge la Belgrad gaseste deja o structura de conducere comunista gata
formata. Din aceasta faceau parte Iosif Tito, Miroslav Djilas, edvard Kardelj
si MihailRankovic. In vara anului urmator –august 1945- Tito incheie un acord cu seful
guvernului iugoslav de la Londra (gen. Subacic) si se creaza astfel un Front de
Eliberare. Formarea unui guvern de uniune eset un prilej pentru comunisti de a
acpara puterea detinand 23 de portofoli din 25. printre acestea se regaseau
binenteles ca un element comun in toate guvernele unde acestia au intrat,
portofoliile aparari si pe cel al politiei, echivalentul internelor. Ca urmare
a evolutiei situatiei politice si a consolidari pozitiei lui Tito, relatiile
acestuia cu regele Petru I se deterioareaza. Urmatoarea etapa fiind organizarea
de alegeri cu frontul, desfasurate in 11 noiembrie 1946 si castigate de catre
comunisti cu un procent de 90% din
voturile exprimate. Ca urmare a castigari alegerilor de catre comunisti, acestia
proclama Republica Federativa Yugoslavia la 29 noiembrie 1946, iar in ianuarie
1947 noua republica are si o constitutie pe masura transformarilor sale,
inspirata binenteles dupa model sovietic.
Instaurarea
comunismului in Europa de Est s-a realizat in mai multe etape si a depins
intr-o anumita masura si de evolutia raporturilor dintre URSS si Occident. Asa
cum am mentionat, un factor decisiv care a contribuit la impunerea noului regim
in aceasta zona a Europei a constituit-o pozitia geografica si raporturile
acestor tari cu URSS. Facem referire la cererea lui Stalin in urma intalniri cu
aliati de a constitui un cordon sanitar pentru Rusia, format din tarile aflate
la granita Uniuni Sovietice. Astfel ca tari precum Romania, Bulgaria, Polonia
au intrat de la inceput in atentia ,,generalisimului”. Intruziunea Moscovei in
politica interna a acestor tari a avut ca scop impunerea unor guverne pro
sovietice obtinand asrfel subordonarea intregi vieti politice si sociale.
In urma
desfasurari evenimentelor si in concluzionarea celor prezentate remarcam
similitudini in desfasurarea acestui proces. In tari precum Romania unde
Partidul Comunist nu avea o sustinere interna, acesta a fost impus la guvernare
de catre Moscova prin presiuni directe sau indirecte. Partidul Comunist si-a
adjudecat in principal ministerele justitiei, armatei si inetrnelor, fapt ce
le-a permis ulterior sa-si extinda controlul si asupra celorlalte
ministere. Politica de front a fost
utilizata din plin pentru a masca intentiile Moscovei in fata occidentalilor si
a permite oarecum legal[11]
accesul comunistilor la guvernare. Am spus oarecum legal fiindca s-a participat
la alegeri pe liste comune si mai mult decat atat acestea au fost fraudate in interesul
comunistilor. Odata intrati in jocuri comunisti, sub coordonarea Moscovei
participa la conducerea tarilor respective in guverne de coalitie, ceea ce le
permite asa cum am mai mentionat sa puna mana pe ministerele cheie din guvern.
Pe parcursul evolutiei situatiei internationale si a deteriorari raporturilor
dintre URSS si Occident se trece la oficializarea noului regim. Relatiile
comunistilor cu monarhia cum a fost cazul Romaniei, Iugoslaviei se deterioreaza
si ele impunandu-li-se regilor sa renunte la prerogativele lor-care fie spus
erau mai mult pe hartie decat in realitate, insa conta statutul, pozitia
simbolica a acestora de reprezentanti ai
unui alt sistem de guvernare. Acest lucru era vazut ca o actiune necesara in
evolutia spre un regim de democratie populara . Odata realizat acest lucru se
face trecerea la sistemul republican de guvernare prin proclamarea republicilor
populare si apoi oficializarea acestora prin intermediul unor constitutii avand
ca model constitutia sovietica. Si astfel Europa de Est intra defintiv sub
influenta nefasta a comunismului pentru o jumatate de secol, cu consecinte
incalculabile pentru evolutia ei politica si sociala.
[1] De
mentionat faptul ca la momentul respectiv comunismul era incununat de o aura
favorabila , exercitand pentru multi forta de atractie a unei religii, in fapt
chiar asta a si fost pentru uni dintre promotori sai. Referitor la aceasta
problema istoricul francez Jean-Francois Soulet, facea urmatoarea remarca: ,,In
contextual violentelor si crizelor care se intensifica aproape in toata Europa
dupa ani treizeci, comunismul aparea multora ca singura ideologie capabila sa
se opuna fascismului si sa propuna o schimbarea adevarata”, insa ,,in ciuda
atractiei crescande pe care o exercita ideologia marxista asupra anumitor
categorii ale populatiei, instalarea regimurilor comuniste in tarile din Europa
si Asia intre 1945-1949 s-a facut rareori in liniste, potrivit unui process
democratic” Jean-Francois Soulet,Istoria comparata a statelor comuniste din 1945 pana in zilele
noastre, Editura Polirom, Iasi, 1998. pg.16
[2] Ne
referim la reprezentani Frontului National Democrat format dupa retragerea PCR
din BPD, in toamna lui ’44, reunind pe reprezentanti gruparilor de stanga -PCR,
PSD, Frontul Plugarilor(dr. Petru Groza), sindicatele muncitoresti. Astfel
Gheorghe Gheorghiu-Dejla transporturi, Lucretiu Patrascanu la justitie,Teohari
Georgescu, subsecretar de stat la interne.
[3]
Mentionam faptul ca guvernul Groza nu era unul communist ci procommunist.Acest
lucru eset dovedit si de faptul ca din 18 ministri doar 3 faceau parte din PCR,
fara a-l lua in considerare pe Petre Constantinescu Iasi care detinea
portofoliul propagandei.
[4] Mihai Retegan, Cristina Păiuşan, Narcis Dorin
Ion, Sistemul
communist din România. O cronologie politică, 1945-1989, Grupul
editorial Tritonic, Bucureşti, 2002, p.5
[5] Abdicarea regelui Mihai I s-a realizat
sub presiunea exercitată de reprezentaţii Partidului Comunist, care practic l-au şantajat să abdice, paradoxal, pe singurul rege
est-european decorat de către sovietici.
[6] Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947
[7] Guvernul
format in iunie 1945 numara nu mai putin de 17 ministri din 21 proveniti din
Comitetul-comunist-de la Lublin
[8]
Denumiti astfel datorita adeziuni la punctual de vedere sovietic , in speta al
lui Stalin, care era vocea poporului sovietic precum si a celor ,,oprimate”
[9]
Acest front a fost creat de catre patrioti unguri sub protectia Moscovei
[10]
Liderul Partidului Comunist Cehoslovac (PCC)
[11] In
ideia de a salva aparentele si de a da o nota de legalitate actiunilor lor,
comunisti au incercat pe cat posibil sa castige puterea sub aparentele
democratiei. Astfel-spune istoricul J.F. Soulet-,,se explica de ce comunisti
s-au straduit sa castige alegerilede multe ori prin orice fel de mijloace” Jean
Francois Soulet, op. cit., pg. 29
