EFECTELE TUTUNULUI ASUPRA SANATATII

De altfel, se stie ca tutunul, prin numerosii sai compusi toxici, afecteaza in mod direct sanatatea umana, fiind cauza unei game foarte variate de boli ce pot avea caracter acut sau cronic.
Fumul de tigara este un amestec de compusi organici si anorganici produsi prin arderea tutunului si a aditivilor. Printre acestia se afla gudronul (tarul) care expune fumatorul la un risc crescut pt. cancer bronhopulmonar, emfizem pulmonar si afectiuni bronsice. El este alcatuit din peste 4000 compusi
chimici, incluzand mai mult de 60 substante cunoscute ca fiind cancerigene. Unele din aceste substante produc boli cardiovasculare si pulmonare si toate pot fi letale. Alaturi de gudron, in compozitia fumului de tigara intra si alte substante cum ar fi: cianuri, benzen, formaldehida, metanol, acetilena, amoniac, precum si o serie de gaze toxice: oxidul nitric si monoxidul de carbon. Totusi, compusul principal al fumului de tigara este nicotina a carei structura chimica este beta-piridil-N-pirolidina. Din cauza hidro- lipo-*solubilitatii si a volatilitatii sale, nicotina patrunde in organism pe cale transcutanata, transmucoasa si respiratorie. Dupa patrunderea in circulatie, ea este distribuita in toate tesuturile si organele, inclusiv in laptele matern (laptele fumatoarelor poate contine pana la 0,5mg nicotina/l). Prin fumat, nivelul nicotinei acumulata in organism in timpul zilei persista si in cursul noptii. De aceea, cei care fumeaza sau mesteca tutun ziua sunt expusi la efectele nicotinei timp de 24 ore. Prima treapta de metabolizare este oxidarea la cotinina. Dintre metaboliti, nornicotina este mai putin toxica decat nicotina, iar cotininei si N-oxizilor li se atribuie potential carcinogen. Eliminarea nicotinei se realizeaza pe cale renala, pulmonara si salivara.
Efectele complexe exercitate de nicotina in organism sunt explicate prin existenta unei faze de excitare, urmata de inhibare, manifestate la nivelul diferitelor sisteme, dar mai ales asupra sistemului nervos. La nivelul acestuia, nicotina produce o stare de excitatie psihica, euforie, reducerea senzatiei de foame si oboseala; efectul inhibitor se manifesta in special asupra centrului respirator. In anumite cazuri, moartea poate surveni inaintea inhibitiei centrului respirator prin curarizarea (paralizia) muschilor toracici ce participa la procesul respiratiei. In doze mici, prin stimularea nervului vag, nicotina determina bradicardie (scaderea frecventei batailor inimii) iar in doze mari, prin stimularea ganglionilor simpatici cardiaci, determina tahicardie (frecventa cardiaca peste 80 batai/minut). Prima doza de nicotina produce o stare de agitatie si trezire, dozele urmatoare genereaza un sentiment de calm si relaxare.
Nicotina are o mare capacitate de a produce addictie (dependenta), intr-un mod asemanator cocainei si heroinei, producand o descarcare de adrenalina de la nivelul cortexului glandei suprarenale. Aceasta stimuleaza sistemul nervos central si alte glande endocrine (cu secretie interna) ceea ce produce o eliberare brusca de glucoza. Asa cum am spus, stimularea este urmata de depresie si o senzatie de oboseala, facandu-l pe fumator sa caute a-si administra si mai multa nicotina. Dependenta fata de nicotina se manifesta prin aparitia simpomelor de sevraj atunci cand o persoana incearca sa renunte la fumat. Principalele simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare de teama pt. un pericol iminent real sau imaginar), cefalee (dureri de cap), tulburari ale somnului, iritabilitate, nervozitate, neliniste, senzatie de foame, dificultati in concentrare, probleme gastrointestinale, cefalee, somnolenta, dorinta de a fuma. Un studiu a aratat ca atunci cand un fumator cronic nu fumeaza timp de 24 ore, el prezinta un nivel crescut al ostilitatii, furiei si agresivitatii precum si o cooperare sociala redusa. Persoanele aflate in sevraj dupa fumat necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-si redobandi echilibrul emotional perturbat in urma unor situatii stressante. In timpul perioadei de abstinenta si/sau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma, fumatorii prezinta perturbari ale unei game largi de functii psihomotorii si cognitive, cum ar fi intelegerea limbajului.
Poate v-ati intrebat de ce tusesc fumatorii? Iata explicatia: Fumul de tigara contine o serie de substante chimice care au proprietatea de a irita caile respiratorii si plamanii. Cand un fumator inhaleaza aceste substante, organismul sau incearca sa se protejeze prin producerea de mucus si eliminarea lor cu ajutorul tusei. Tusea matinala a fumatorilor are mai multe cauze. In mod normal, cilii ce tapeteaza mucoasa traheei si a bronhiilor mari ajuta la eliminarea reziduurilor din plamani. fumul de tigara incetineste functia lor astfel incat unele din substantele nocive ce au patruns in plamani prin inhalarea fumului de tigara raman acolo iar mucusul stagneaza in caile respiratorii. In timpul somnului, unii cili isi revin si devin din nou functionali. Dupa trezire, fumatorul tuseste pentru ca plamanii incearca sa se curete de "otravurile" acumulate in ziua precedenta. Dupa o expunere de lunga durata la fumul de tigara, cilii isi pierd functia in mod permanent. Atunci plamanii fumatorului sunt mai expusi decat inainte in special la actiunea nociva a virusurilor si bacteriilor din mediul inconjurator.
Modificarile care apar in organism in momentul in care se renunta la fumat
S-a pus problema daca renuntarea la fumat este utila si in cazul celor care au fumat o viata intreaga. Concluzia a fost ca nu este niciodata prea tarziu sa renunti. Totusi, cu cat te lasi mai curand de fumat, cu atat iti scad sansele de a face o forma de cancer sau alte boli asociate cu fumul de tigara.
S-a constatat ca la 20 minute de la oprirea fumatului frecventa cardiaca scade spre valori normale; la 12 ore nivelul monoxidului de carbon din sange revine la normal; intre 2 saptamani si 3 luni se imbunatateste circulatia sanguina si functia pulmonara; intre 1 si 9 luni se reduce tusea si "scurtarea" respiratiei, cilii isi recapata functia normala, le creste abilitatea de a manipula mucusul, de a curata plamanul si scade riscul de infectii; la 1 an riscul de a face cardiopatie ischemica scade la jumatate comparativ cu cel al unui fumator; la 5 ani riscul de AVC este egal cu cel al unui nefumator; la 10 ani riscul de cancer bronhopulmonar este jumatate din cel al unuia care a continuat sa fumeze. Scade si riscul de aparitie al cancerului cavitatii bucale, gatului, esofagului, vezicii urinare, colului uterin si pancreasului; la 15 ani riscul de cardiopatie ischemica este egal cu cel al nefumatorilor.
Efectele fumatului activ
Pe termen scurt: nicotina influenteaza functiile cerebrale (dispozitia, emotiile, scaderea capacitatii de concentrare, somnolenta, etc.), determina cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale, efecte gastro-intestinale, scaderea temperaturii pielii datorita vasoconstrictiei periferice.
Pe termen lung: fumatul este factorul de risc principal pentru aparitia aterosclerozei, contribuie la instalarea accidentului vascular cerebral, cardiopatiei ischemice (angina pectorala, infarct miocardic acut), anevrismului aortic, bolii vasculare periferice, BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), este factor de risc in cancere (in special carcinom bronho-pulmonar), impotenta.
Efectele fumatului activ la copii
Copii au de trei ori mai multe sanse sa fumeze daca ambii parinti sunt fumatori. Copii care fumeaza au sanse mai mari sa dezvolte ulterior diverse boli pulmonare. Fumatul in perioada copilariei determina modificari genetice ireversibile la nivel pulmonar.
Fumul de tigareta este de 2 tipuri : fumul rezultat direct din arderea tigaretei (85% din fumul dintr-o camera provine direct din arderea tigaretei si contine o concentratie mai mare de substante toxice si carcinogene decat fumul expirat de fumator) si fumul expirat de fumator .
Efectele fumatului pasiv la adulti
Pe termen scurt: greata, cefalee, tuse, iritatia ochilor, exacerbari la pacientii astmatici, fluxul sanguin coronarian este redus la nefumatori dupa doar 30 de minute de fumat pasiv .
Pe termen lung: cresterea riscului de cancer pulmonar, cresterea riscului de boli cardiace, cresterea riscului de accident vascular cerebral.
Efectele fumatului pasiv la copii
Copiii ai caror parinti fumeaza sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa sufere de astm bronsic, sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa dezvolte o infectie de tract respirator in copilarie, inhaleaza echivalentul fumatului a 30 - 80 tigarete pe an. La copiii ai caror mame fumeaza in timpul sarcinii sindromul de moarte subita infantila apare de 2 ori mai frecvent.
Efectele fumatului pasiv la locul de munca
Un studiu pe 10 ani a demonstrat o reducere semnificativ mai rapida a functiei pulmonare la nefumatorii expusi la fumat pasiv la locul de munca fata de cei neexpusi. Nefumatorii expusi la locul de munca la fumat pasiv au prezentat semnificativ mai frecvent: tuse, expectoratie, dispnee (senzatie subiectiva de dificultate in respiratie), iritatia ochilor, viroze pulmonare, absenteism datorat afectiunilor respiratorii.



















 
 
 
eXTReMe Tracker
Referate, resurse Bloguri, Bloggeri si Cititori Director Web
GenerareTrafic.ro - Trafic marit 100% si GRATUIT Bloguri, Bloggeri si Cititori Director Web Gratuit