Pastelul este o poezie lirica in care autorul descrie un
tablou din natura prin intermediul caruia isi exprima in mod direct
sentimentele.Termenul de pastel a fost imprumutat din pictura.
In
diversitatea de teme abordate de Vasile Alecsandri,un aparte il ocupa
pastelurile,specie literara alcarei creator si reprezentant de seama este si
in care canta frumusetile naturale in general si ale locurilor natale in
special.Pastelurile lui pot fi grupate in patru cicluri din punct de vedere
tematic: al anotimpurilor(din acesta face parte si poezia Iarna),al
muncitorilor agricole,al Mircestilor si un ciclu exotic.
Pastelul
Iarna a aparut in numarul 3 din aprilie 1868 al revistei ,,Convorbiri
literare” si ca in cazul oricarui pastel este o descriere in versuri a unui
peisaj de dimensiuni impresionante peste care s-a instalat (devenind stapana)
iarna.
Titlul
acestei poezii este simplu,necautat si sugereaza un tablou din natura in
ansamblul hibernal.Cele patru strofe ale poeziei reprezinta o pata de culoare a
acestui anotimp.Poezia este structurata in doua parti.
Partea
intai e constituita din primele trei strofe si descrie o imagine de
ansamblu a naturii revasite si coplesita
de ravagiile iernii,iar cea de-a doua reprezentata de strofa finala,prezinta un
peisaj insufletit de aparitia soarelui.
Inca
din prima strofa autorul fixeaza,ca in orice tablou descriptiv,dimensiunile
spatiale ale tabloului si a iernii,iarna apare ca o fiinta fantastica deoarece
,,Lungi troiene calatoare se cern usor”. ,,Raspandind fiori de gheata/Pe ai
tarii meri dalbi” .
Soarele,in
strofa urmatoare,este redus la dimensiunea unui glob ,,rotund si palid” ce abia
se zareste printre nori ,,Ca un vis de tinerete/Printre anii trecatori”.
In
cea de-a treia strofa a pastelului intreg pamantul este transformat intr-o
intindere pustie,fara urme,fara drum,in timp ce satele se lasa ghicite doar
prin ,,Clabuci albii de fum”.Aici pastelul intregeste tabloul de iarna si
schiteaza planul de restul , oferindu-ne astfel un grandios spectacol al
fortelor naturii,iar atmosfera creeata incanta privirea,dar si sperie pe
cititor.
Imaginile
realizate sunt preponderent vizuale,nota specifica pastelului dominate fiind de
culoare alba ,,Roi de fluturi albi” , ,,umeri dalbi” , ,,totu-i alb” ,
,,clabuci albii de fum” .
Figura
de stil a acestui tablou este personificata ,,Iarna cerne” si epitetul
personificator ,,cumplita iarna”.Sentimentele datorate abundentei zapezii,le
exprima prin intermediul metaforelor:,,Roi de fluturi albi” , a repetitiei
verbului ,,ninge” , ale enumeratiei ,,ziua…noaptea…dimineata” .
Daca
in prezentarea peisajului de iarna,Alecsandri foloseste descrierea ca
modalitate de exprimare specifica pastelului,in ultimele doua versuri ale
strofei a doua utilizeaza meditatia pentru a sublinia trecerea
timpului:,,Soarele ca un vis de tinerete / Printre anii trecatori”.Sentimentele
poetului sunt de melancolie profunda.
In
partea a doua constituita din ultima strofa,deodata peisajul se insufleteste ,
iarna se umanizeaza nu mai este cumplita ci devine darnica in
placeri.Imaginilor vizuale li se adauga in final una auditiva ,,Voios rasuna
clinchet de zurgalai”.Autorul vine sa rupa monotonia vizuala a albului
absolut,desi acum este un alb stralucitor caci,,Oceanul de ninsoare”(metafora)
este dezmirdat de ,,Razele soarelui”(personificare).Odata cu luminozitatea
peisajului se schimba si registrul afectiv.Sufletul poetului este inundat de
bucurie prin interjectia ,,Iata!”sugereaza dorinta de trezire la viata a
naturii .
Tot
in acest sens aparitia unei sanii usoare -imagine vizuala- adica a elementului
umani se asociaza o imagine de motorie ,,Trece peste vai” .
Privita
in totalitatea ei Iarna constituie un pastel.Catrenele ei au versuri lungi,de
15-16 silabe,cu rima imperecheata si ritm trohaic sunt croite pe masura
maretului spectacol hibernal ca intr-un tablou de pe mioritice plaiuri.
Acest
text literar are toate notele definitorii ale unei astfel de specii literare ,
deoarece prezinta un tablou din
natura,poetul foloseste ca mod de expunere descrierea si predomina imaginile
vizuale realizate pe baza epitetelor cromatice care sugereaza in mod direct
sentimentele de spaima(in prima parte)si de bucurie(in a doua parte) ale
creatorului a cestei creatii literare.
