Imposibilitatea ganditorilor de a defini filosofia printr-o propozitie
unica si completa ne conduce la mai multe presupuneri .Mai intai , am putea
crede ca nu se stie ce este filosofia , desi o practicam de cel putin doua
milenii si jumatate ;sau ca acest concept de filozofie este prea complex pentru
a fi cuprins total intr-o simpla definitie .Am putea inclina , desigur , si
spre alte ipoteze , cum ar fi aceea ca sunt mai multe „specii” de filosofii si
ca fiecare definitie are in vedere una din ele .Dar o concluzie din cele mai
rezonabile pare sa fie aceea ca sub acelasi nume au fost grupate o serie de
discipline
foarte deosebite , o serie de „filosofii”,care nu pot fi unite si
exprimate printr-un concept comun .
In acest sens , insusi Aristotel spune ca
exista trei „filosofii teoretice:matematica,fizica si teologia”. Daca am ramane
ramane la aceasta conceptie este evident ca ar fi greu sa dam o definitie unica
,care sa cuprinda in enuntul ei ,in acelasi timp ,esenta matematicii, a fizicii
si a metafizicii .
Suntem asadar obligati sa conchidem ca , desi s-a facut filosofie atat
de multa vreme si avem la dispozitie opere remarcabile filosofice , nu putem da
o definitie clara distincta si generala conceptului de filozofie.
Exista astazi o multime de definitii variate ale conceptului de
filosofie :
Kant spune ca filosofia este „o cunoastere rationla prin concepte pure ,
stiinta supozitiilor , a conditiilor cunoasterii si a actiunii si , in acelasi
timp , sistemul cunoasterii filosofice” El imparte filosofia in :1 filozofie
pura –cunoasterea prin ratiune pura –„Erkenntnis aus reiner Vernunft”2
filosofia empirica –cunoasterea rationala prin principii empirice –„aus
empirischen Prinzipien”; 3 Filosofia naturii se ocupa cu tot ceea ce exista
–„geht auf alles was da ist „; 4. filosofia moravurilor se ocupa cu tot ceea ce
trebuie sa fie –was da sein soll”.
Schopenhauer spune ca filosofia este stiinta exprimata in concepte ,a
careia sarcina este ca „ intreaga esenta a lumii sa o repete (wiederholen) in concepte , in mod abstract
general si clar .
Pentru Herbart , filosofia este prelucrarea conceptelor.Pozitivismul in
schimb renunta la orice caracter explicativ . Pentru A.Comte , filosofia este
„sistemul total al cunostintelor omenesti”.
In Romania , problema conceptului de filozofie a facut obiectul
cercetarilor unor ganditori cunoscuti .Astfel , pentru Titu Maiorescu ,
filosofia este „nazuinta spre
intzelepciune”.
L. Blaga spunea că filosofia este unul din modurile
umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce este”.
C-tin R. Matru – ea este o concepţie în
care adevărurile vechi sunt îmbrăcate într-o formă nouă.
Filosofia a apărut ca răspuns la întrebările
oamenilor, întrebări cum ar fi :
Ce este existenţa ?
Care este raportul dintre
existenţa subiectivă şi obiectivă ?
Cum se constituie valoarea
de adevăr bine, frumos, dreptate ?
Care sunt cauzele
nefericirii omului pe pământ ?
Ce este fericirea ?
În jurul acestor probleme s-a
constituit filosofia încercând să dea răspunsuri încât filosofia vizează
raportul omului cu lumea cu existenţa. Filosofia încearcă să explice în ce
constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană, deasemenea situaţiile
obişnuite şi limita. În acelaşi timp filosofia se preocupă de locul şi rolul
omului îl ajută pe acesta să ierarhizeze lumea.
Filosofia îl ajută pe om să
opteze în cunoştinţă de cauză de ce oamenii optează pentru anumite realieri.
Filosofia îl ajută pe om să se cunoască pe sine
să-şi formeze o cunoştinţă de sine care sunt propriile sale realări dar
raportată la realitatea socială, să-şi formeze conştiinţa alterităţii care este
conştiinţa respectului pentru ceilalţi alături de care trăieşti.
Filosofia s-a format în antichitate la început în obiectul filosofiei
erau puse cunoştinţe din toate domeniile treptat s-a produs o departajare între
discursul filosofic şi cel ştiinţific.
