Alexandru Cuza se tragea
dintr-o veche familie moldoveana din
partile Falciului.
Mama lui Al.Cuza ,Sultana,
sotia lui Ioan,era nascuta Cozadini dintr-o familie de origine
greco-italiana,din Constantinopol,dar romanizata
Sultana stia limba greaca,de
la ea a invatato si Cuza,copil fiind.In ceea ce priveste data nasterii,
Majoritatea cercetatorilor
se pronunta pt 20 martie 1820.N.Corivan ,relevand faptul ca acesti cercetatori
nu indica izvorul pe care se intemeiaza arata ca diploma de bacalaureat da ca
data a nasterii 12 septembrie 1818.
Cred ca putem admite data de
20 martie 1820;ea se afla si pe monumentul funerar al lui Cuza ,asezat de
Doamna Elena pe fostul mormant de la Ruginoasa ,dinafara bisericii-si desigur
sotia stia bine data nasterii sotului ei.Data din diploma de bacalaureat-12
septembrie 1818,cred ca este
eroare intentionata;Cuza s-a
declarat sau a fost declarat mai mare decit in realitate ,pentru ca sa
corespunda ,probabil,vreunei dispozitii
regulamentare cu privire la minimul de varsta cerut candidatilor la
bacalaureat.
Cat despre locul nasterii
,el este
Barladul;nu rea nici o ratiune sa se declare alt oras decit cel real in amintita diploma de bacalaureat.
Barladul;nu rea nici o ratiune sa se declare alt oras decit cel real in amintita diploma de bacalaureat.
Alexandru Cuza a avut un
frate,Dumitru,--mort tanar intr-un accident
de calatorie,si o sora-Sultana.Al.I.Cuza intra in armata cu gradul de cadet la
15 sept.1837.Nu a ramas in cadrele ei decit pana la 8 februarie1840 cand isi da
demisia.
La 2 martie 1842 il gasim
prezident al judecatorie tinutului Corvului;in aceasta calitate semneaza el
adresa privind procesul dintre epitropii casei hatmanului Constatin Palade si
obstea orasului Galati.Nici aici nu va ramine insa multa vreme.
In toamna anului 1845 ,intre
27 sept.-9 oct.,isi da demisia si din aceasta slujba.
La 30 aprilie1841 se
casatoreste cu Elena Rosetti,fiica postelnicului Iordache si Ecaterinei nascuta
Sturdza.Fratele Elenei ,Theodor Rosetti,
Viitorul prim-ministru din
1888,a ocupat sub Cuza ,postul de prefect devaslui.Un alt frate al ei ,Dimtrie
Rosetti,a detinut o functie la Ministerului de Culte si Instructiune Publica.
La 1848 Al.cuza a fost in
primele randuri .A luat cuvantul la adunarea de la Hotelul Petersburg din Iasi
la 27 martie ,vorbind de infaptuirea de reforme. Cuza participa la marea
intrunire de la Blaj,din 3/15 mai,unde vazu multimea taranilor veniti din toate
partile tarii si auzi cuvantul lui Simion Barnutiu si Avram Iancu.De aici pleaca in Bucovina unde
face parte,impreuna cu Costache Negri,Petrache Cazimir si altii din comitetul
revolutionar moldovean, constatat documentar
inac de la inceputul lunii iunie1848.
Face parte de asemeanea din
Comitetul executiv al “Casei de bani”,ca urmare sa stranga fonduri pentru
revolutie.
In noiembrie 1848
iscalea,alaturi de alti refugiatimoldoveni,in Bucovina ,o declaratie ca nu
inteleg sa ceara iertare lui Mihail
Sturdza drept pret al ingaduintei de a se reintoarce acasa.
Atat ca presedinte al
Judecatorie corvului cat si ca Director al Ministerului de Interne ,Cuza se
remarca printr-un respect desavarsit al legii.
La 23 oct 1858 Cuza este
insarcinat de Vogorie cu “indeplinirea tuturor indatoririlor prescrise de
asezamant’’,ale postului de hatman.
La 29 dec,colonelul Stematin ii da titlul de “
indeplinitor al indatoririlor de sef al oastei printipatului Moldovei.;asadar
in momentul alegerii sale ca Domn ,Cuza era comandantul intregii armate
moldovene.
Actul de la 24 ianuarie 1859
a avut un extraordinarecou pe toata intinderea pamantului romanesc,de o parte
si de alta a Carpatilor.
In Transilvania ecoul dublei
alegeri a lui Cuza a fost remarcabil.Amandoua foile ale “ Gazetei Transilvaniei” si “Foaie pentru
minte,inima si literatura”,prezinta articole entuziaste despre rolul maselor
populare in succesul de la Bucuresti.
La 12 mai 1873 ,Cuza soisea
la Heidelberg,in Germania si tragea la Hotelul Europa.
La 15 mai ,bonav si cu
probleme cardiace,la ora 1.30 noaptea moare.
Este ingropat la
Ruginoasa,slujba inmormantari fiind oficiat de un numeros sobor de preoti.
“Vesnica lui amintire... nu
se va sterge niciodata din inimile noastre”.
