IMPACTUL DROGURILOR ASUPRA TINERILOR

Definitii

Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa dupa '89. In perioada '90-'96, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi cum un copil de 13-14 ani, alearga innebunit dupa o doza de heroina?; sau, cum o femeie insarcinata intrata in perioada de sevraj ii porunceste violent partenerului de viata sa-i prepare doza?; ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum un prunc nevinovat se zbate in pantecele mamei sale, "cerand" portia de drog? Nimic nu poate fi mai deprimant decat locuinta ori cateva haine si un pat cu asternuturi invechite si arse, cateva cuie batute in perete, unde candva erau asezate tablouri (vandute mai apoi), o atmosfera infiorator de apasatoare. Locuinta unui toxicoman este gura iadului - anti-camera mortii totale "unde viermele nu doarme... plansul si crasnirea dintilor".

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de Dumnezeu.

Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in Romania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi:

- micsorarea potentialului productiv al tarii;
- micsorarea potentialului de aparare al tarii;
- scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii);
- cresterea infractionalitatii si a criminalitatii (vor fi mai multe inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat personal productiv);
- ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc.

In acest caz, interventia Statului se impune ca necesitate prin unele masuri, cum ar fi:

1) Combaterea patrunderii in tara a drogurilor:
a) tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza teritoriul Romaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii Ministerului de Interne (ai S.R.I.), prin personalul abilitat, pe etape de drum, pana la iesirea din tara;
b) lucratorii de la Vama sa controleze mai constiincios vehiculele care au ca destinatie diverse firme din tara.

2) Lupta impotriva coruptiei:
- sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici, incepand cu vamesii si terminand cu celelalte persoane implicate in procesul de supraveghere a vamilor.

3) Depistarea traficantilor de droguri:
- Organele de Politie sa depisteze centrele zonale de distribuire, pentru ca e greu de crezut ca parintii si cei 55 de mii de toxicomani stiu de unde sa-si procure zilnic drogurile de la cei cateva mii de distribuitori, iar politistii nu stiu.

4) Masuri terapeutice:
Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia masuri radicale de vindecare a toxicomanilor, cum ar fi:
- infiintarea de centre de tratament gratuit;
- asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina, cu alte tratamente decat cele medicamentoase si produse sintetice, care vindeca fizic pe bolnav, temporar, si nu psihic;
- implicarea Bisericii se impune ca necesitate;
- toxicomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi, ci ca niste bolnavi tot atat de grav ca si bolile epidemiologice etc.

5) Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor sa constituie o politica de Stat dusa de Parlament si Guvern, pentru ca altfel vom asista la un dezastru demografic national.

Infatisarea toxicomanului

Trupul unui toxicoman ajunge o epava infioratoare. Trupul acela pe care Dumnezeu l-a dat pentru a fi "templu al Duhului Sfant", devine batjocura diavolului, situatia respectiva e de plans. E de plans mai ales faptul ca noi, cei care pretindem ca suntem niste oameni normali, in loc sa ii compatimim, sa ii ajutam si sa ne rugam pentru ei, ii marginalizam, ba chiar mai mult decat atat, unii dintre noi le doresc moartea. Si atunci se naste o intrebare: "Se poate numi om, acela care doreste moartea fratelui sau?"

Drogul este o capcana din care se iese cu greu, sau nu se iese niciodata, dar datoria noastra este sa-i intindem mana.

Cele mai cunoscute si mai utilizate droguri in Romania sunt: cocaina, L.S.D., ecstasy, marihuana, hasisul si heroina.

Organismul adolescentului sau tanarului care a consumat stupefiante are reactii diverse in functie de drogul administrat:

- halucinatie;
- somnolenta;
- ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate "ca acele de gamalie" (dupa caz);
- tras la fata, privire animalica;
- desinteresul pentru viata sexuala sau, dimpotriva;
- neglijarea tinutei; grosolania in limbaj; plafonarea intelectuala, micsorarea capacitatii de gandire;
- nesiguranta in mers;
- atitudini de prostut, cu ras fara motiv;
- uita foarte repede;
- pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva, lipsa poftei de mancare;
- fumeaza foarte mult;
- indiferenta si detasare fata de cei din jur sau comportament agresiv;
- halucinatii auditive si vizuale;
- fantezie prodigioasa in crearea minciunilor: scopul - obtinerea de bani;
- cerere insistenta si progresiva de bani, acte antisociale: furt, talharii;
- tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in locuri ascunse; arderea cu tigara a locului injectat);
- nerecunoasterea viciului decat atunci cand ajunge la un grad avansat de dependenta;
- dispretul fata de viata;
- nepasarea fata de eventualitatea mortii;
- dorinta incipienta de sinucidere;
- refuzul internarii in spital;
- cand accepta internarea, cauta modalitati de procurare a drogurilor.

Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.

Reabilitarea unui toxicoman presupune multa rabdare, intelegere si dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu este o joaca, este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari de criza manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie si criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care in termeni medicali se traduce ca fiin "raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit". In sevraj simptomele si intensitatea lor difera in functie de drogul administrat. Cel mai puternic sevraj apare la heroina si se manifeta prin: tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratii), neliniste si insomnie acuta. Readministrarea drogului readuce organismul intr-o stare de aparenta normalitate si aceasta dureaza doar cateva ore. Impresia ca drogul il salveaza pe toxicoman este o iluzie ieftina, o batjocura a duhurilor necurate. Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar toxicomanului ii trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si intelegere din partea celor apropiati. Intoarcerea unui toxicoman inseamna foarte mult, este ca si cum ai da viata unui prunc. Un toxicoman scos din ghearele iadului se naste a doua oara.

Sfatul duhovnicului:
"Ocoliti locurile si oamenii care ar putea fi prilej de ispita!"

"Cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel indaratnic te vei indaratnici" (Catasima III:17), spune proorocul si imparatul David. Iar un proverb romanesc suna asa: "spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti!". Cercul de prieteni joaca un rol foarte important in viata unui om. Pentru ca niciodata, un om stapanit de patima alcoolului nu poate fi prieten cu un intelectual de mare tinuta. Motivul este unul singur: ei nu au nimic in comun. De aceea, mai ales parintii trebuie sa fie foarte atenti si interesati de anturajul copiilor lor. Pentru ca in copilarie si in adolescenta se pun bazele personalitatii omului de maine. Toti fostii toxicomani pe care i-am intalnit ne-au marturisit acelasi lucru: "nu m-am mai vazut cu fostii prieteni. Acum nu ne mai leaga nimic. Atunci ne legau drogurile". Iar primul sfat pe care duhovnicul il da unui consumator de droguri care se spovedeste, este acesta: "Ocoliti locurile si oamenii care ar putea fi prilej de ispita!" Si tot duhovnicul spune: "taiati raul din radacina, nu doar cate o crenguta!". Mai ales la inceput, cand un consumator de droguri se hotaraste sa puna punct acestui lucru, intalnirea cu vechii prieteni poate fi foarte periculoasa. Focul "poftei" de droguri se aprinde oricum, pentru ca diavolul te santajeaza cu ceea ce te are la mana. Dar daca te mai arunci si in mijlocul flacarilor, atunci sigur te arzi.

Unii dintre toxicomani, spun: "ma voi intoarce, in mijlocul lor si ii voi convinge sa se lase!". Si asta e viclenia diavolului, caci asa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur: "Viclenia diavolului consta in aceea ca isi ascunde capcanele". Cel ce a parasit un anume pacat mai simte dulceata inselatoare a desfatarii. Este de ajuns exemplul personal. Prezenta in mijlocul lor este un pericol pentru sufletul abia purificat. Aceasta este o capcana pe care unii o ignora. Tocmai de aceea ar trebui sa se tina seama de cuvintele scrise de monahul Agapie Criteanu in cartea "Mantuirea pacatosilor": "Cel ce nu baga in seama rapa mica, degraba cade si in cea mare..." sau "Au, doara, nu sunt picaturile apei usoare si foarte mici? Ci impreunate, multe si nenumarate, fac un rau mare si infricosat, care risipeste mari ziduri si case vestite, si dezradacineaza copacii nebiruiti".

Mirajul inselator al falsului Paradis il acapareaza pe toxicomanul abia spovedit, iar diavolului nu-i trebuie mult sa-i sopteasca: "mai fa-o odata. Apoi te spovedesti si te lasi". Recaderea¹ il poate intoarce pe drumul pierzaniei, facandu-l sa rupa legatura cu duhovnicul si sa uite de rugaciune. Tocmai de aceea sfatul duhovnicului este: "Ocoliti locurile si oamenii care ar putea fi prilej de ispita!" Caci "legatura cu un om patimas ne poate duce la impatimire", spune ieromonahul Benedict Aghioritul in cartea sa "Patimile si vindecarea lor".

Spovedania unui toxicoman

As putea sa spun ca l-am intalnit intam intrebat:

- Pot sa va ajut cu ceva?
- Nu. Dupa un moment de tacere, a spus: Ba da. Ma puteti ajuta. Daca nu va grabiti, v-as ruga sa ma ascultati!

Parea un barbat stilat. Era imbracat decent si la prima vedere ti-ai fi dat seama ca face parte din lumea buna.

M-am asezat langa el si i-am spus:

- Hai sa vorbim ca intre prieteni. Sa sti ca prietenii imi spun Mihaela.
- Eu sunt Paul si sunt economist.

Acestia au fost primii pasi catre o discutie ce parea interminabila. Cea mai importanta parte o voi reda in continuare:

- Paul, nu ma grabesc. Pot sa te ascult.
- Povestea mea e lunga...
- Nu conteaza. Sufletul unui om e mai important decat timpul si spatiul...
- Mihaela, ma vei judeca?
- Nu, Paul, indiferent de ce imi vei spune...
- Bineee! Atunci afla ca sunt toxicoman.

Am simtit o strafulgerare din crestetul capului pana in varful picioarelor, dar n-am tresarit. M-a privit scurt si a continuat:

- Ma droghez de 11 ani. In ultimul timp nu mai am chef de nimic. As renunta si la serviciu, dar nu mai am bani pentru procurarea drogurilor. Mihaela, eu pentru asta traiesc, intelegi? Si stiu ca ma voi distruge.
- Paul, nu mai vorbi asa. Exista un Dumnezeu care, daca tu vrei, te va salva.
- Crezi tu asta?
- Nu cred, sunt convinsa!
- Da. Se poate. Dar tu sti ca in toti acesti ani, nu m-a interesat subiectul acesta? Mama, saraca, a umblat pe la toate bisericile, iar eu o batjocoream ca-si pierde vremea aiurea.
- Nu conteaza. Niciodata nu e prea tarziuAtentie parinti:
Numai rugaciunea va poate salva copilul

Pentru orice parinte vestea ca al lor copil se drogheaza este o tragedie. Unii reactioneaza violent, isi bat copiii si sunt in stare sa ii incuie in casa. Altii ii ameninta: "de la mine nu mai vezi nici un ban. Te-am crescut degeaba. Du-te si stai cu drogatii tai!" Foarte putini sunt insa aceia care, cu rabdare si dragoste, incearca sa se apropie de copil si sa il convinga de faptul ca ceea ce face este o nebunie ce duce spre autodistrugere. Metodele de violenta si de abandonare din partea parintilor, nu fac altceva decat sa agraveze situatia. Dragostea si rabdarea sunt cele care inving.

Chiar daca la inceput, copilul se dovedeste a fi surd la toate incercarile, parintii trebuie sa lupte. Sa se roage cu credinta Puterilor ceresti, iar acestea vor raspunde cu siguranta. Ca o marturie vie a celor mai sus mentionate, avem exemplul mamei lui Paul, care s-a rugat timp de 11 ani. Cand a vazut ca fiul ei s-a indreptat, n-a stiut sa spuna altceva decat atat: "Slava lui Dumnezeu, Maicii Domnului si Puterilor ceresti ca mi-am salvat copilul!" Nu s-a plans, nu a regretat, nu si-a pus intrebari: "De ce 11 ani? De ce copilul meu?" A postit, s-a rugat cu rabdare si dragoste si nu si-a pierdut nadejdea. Tot ea spunea: "Dumnezeu mi-a raspuns destul de repede. 11 ani noua ni se par mult, dar la Dumnezeu e foarte putin..." Luati exemplul acestei mame si vorba Sfantului Siluan Athonitul: "Tine mintea ta in iad si nu deznadajdui!" "A vrea, a cere, a tine de om, se afla in el puterea".

De ce se drogheaza tinerii?

Motivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt nenumarate. Unii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie, altii din deznadejde, sau din dorinta de a experimenta ceva nou. Ingrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea exista. Chiar medicii care lucreaza in centrele de toxicologie recunosc faptul ca: "noi ii salvam pe moment, dar ajunsi in libertate, marea majoritate o iau de la capat. Implicarea bisericii in aceste situatii ne-ar fi de un real folos...".

Cei care ajung consumatori de droguri, din curiozitate folosesc de regula "celebra" si inselatoarea propozitie: "asta va fi prima si ultima data...", fara sa realizeze ca poarta pe care au intrat duce catre infern. Pe unii mandria ii duce la pieire. Acestia spun de obicei: "dependenta e o prostie. Ma droghez ca vreau...". Cand isi dau seama ca nu ar vrea sa se drogheze si totusi o fac, descopera ca sunt dependenti, dar deja e prea tarziu.

Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde, este destul de numeroasa. Nemultumiti de ceea ce le ofera lumea aceasta, vor sa evadeze. Si atunci aleg aceasta cale extrema gasind in ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata.

Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a experimenta ceva nou, sunt de regula "copiii de bani-gata". Tentatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este foarte buna. Si apoi acestia mai cred ca, consumul de droguri este "la moda": o fi la moda, dar aceasta moda este una distrugatoare.

Ieromonahul Benedict Aghioritul spunea: "Lucrurile sensibile, care sunt pricinile de baza ale pacatului si ale celor mai multe patimi, sunt: vinul, femeile, bogatia si bunastarea trupului".

O cifra neoficiala, care circula prin culisele centrelor de toxicologie, spune ca ar fi in jur de 40 mii de toxicomani declarati numai in Bucuresti. Cifra este inspaimantatoare si ar trebuie sa ne dea de gandit. Numai la Spitalul nr. 9, Sectia Psihiatrie-Toxicologie se fac peste 1.000 de internari pe an. Ingrijorator este faptul ca sunt familii pentru care drogul a devenit "specialitatea casei". Toate acestea ar trebui sa fie semnale de alarma pentru noi. Societatea de maine poate fi distrusa de flagelul drogului.

Drogul intre refugiu si patima

Motto:

"Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale si toate cararile tale sa fie bine chibzuite.
Nu te abate nici la dreapta, nici la stanga, tine piciorul tau departe de rau.
Caci cararile drepte le pazeste Domnul, iar cele strambe sunt cai rele"
"Pildele lui Solomon" (Cap. 4:26-28)

Daca pentru unii drogul este la inceput refugiu, daca persoanele respective se drogheaza doar atunci cand vor sa fuga de realitate, pana la urma consumul de droguri devine patima. De multe ori auzim cuvintele: "Prima data m-am drogat din disperare, acum ma droghez ca-mi place. Pentru mine nu mai conteaza finalul...".

Dependentii de droguri si-au pierdut libertatea. Odata ce au cedat ispitei, au dat mana cu duhurile intunericului si au devenit robi ai pacatului. Pentru aceasta situatie numai ei sunt raspunzatori, nimeni altii. Dumnezeu a lasat omului ratiune si puterea de a alege. Granita dintre refugiu si patima este atat de imperceptibila, incat nici nu se sesizeaza trecerea ei. Ajuns la patima, omul nu prea mai poate lupta. De ce? Pentru ca patima devine o a doua fire. Si ca sa lupti cu firea ta, nu este chiar asa de usor. Tocmai de aceea omul impatimit devine rob al pacatului.

Cine suporta cheltuielile tratamentului?

Ce trebuie sa stii despre droguri

•  Persoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere medicala.

• Drogurile afecteaza regularitatea ciclului menstrual si cantitatea de sange scursa.

• Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. Se poate vorbi de o "dependenta naturala" de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului.

• La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina.

• Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poti regreta mai tarziu: sex neprotejat, jafuri si chiar crime.

• Seringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau SIDA.

• Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza.

• La ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume.

• Un specialist francez considera ca un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea Parisului.

 Afla: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana, ciupercile halucinogene.

 Opiul (papaver somiferum)

 Se extrage dintr-o planta asemanatoare cu macul de la noi din tara. Tulpina, frunzele si capsulele imature secreta, atunci cand sunt rupte sau taiate, un suc alb, lipicios, numit latex. In contact cu aerul acesta se inchide la culoare, devine brun si se solidifica. Prin tratare (incalzire, coacere, fermentare) se elimina impuritatile vegetale si se obtine opiul pentru fumat, care are aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inchis. Cand este fumat degaja un miros acru, intepator. In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderivati. Celelalte droguri, precum heroina, sunt fabricate din morfina sau codeina.

 Heroina

 Alte denumiri: diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina.

A aparut in: 1874.

Ce este: un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos stupefiant, induce o puternica dependenta fizica si psihica. Este de trei sau patru ori mai puternic decat morfina si initial era considerat un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei.

care sunt cele mai periculoase droguri, cum arata si mai ales care sunt efectele secundare ale stupefiantelor. Noi ti le prezentam ca sa nu mai fii curios(oasa) si sa stii cum sa te feresti!

Opiaceele (sau euforicele): opiul, morfina, codeina, heroina.

Stimulantele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, khatul, cafeinicele, steroizii anabolizanti.

Sedativele (sau antidepresivele): barbiturice, benzidiazepina, metaqualone.

Halucinogenele

Cum arata: alb, cenusiu, roz, brun.

Gust: amar; prin incalzire degaja miros de otet.

Cum se consuma: cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata.

Cum arata un tanar sub influenta heroinei: are pupilele micsorate, pleoapele cazute, se afla intr-o stare de depresie, apatie, greata. Un utilizator frecvent poate da din cap in mod regulat, poate parea somnoros si uneori isi scarpina sau atinge fata sau nasul.

Efecte pe termen scurt: dependenta fizica ultrarapida, pentru a evita durerile pe care le provoaca lipsa drogului, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste efecte dispar.

Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma.

Cocaina

Alte denumiri: crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.

A aparut in: 1860, cand a fost pentru prima oara extrasa din frunzele de coca.

Ce este: o substanta extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul.

Cum arata: forma de baza este crack-ul, care se prezinta ca niste cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba. Clorhidratul de cocaina este obtinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric si este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali dilueaza in general substanta pura cu amidon, pudra de talc, zahar, procaina sau amfetamine.

Cum se consuma: prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata. Unii folosesc combinatia cocaina (praf sau crack) + heroina, combinatie care se numeste speedball si este extrem de periculoasa.

Durata extazului: intre 15 si 30 de minute. Extazul este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza.

Cum arata un tanar sub influenta cocainei: are pupilele dilatate, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare.

Efecte pe termen scurt: cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie.

Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre- siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica (40% dintre problemele pe care le provoaca cocaina sunt de ordin psihic).

Amfetaminele

Alte denumiri: speed, black beauties, dexedrine, biphetamine.

Au aparut in: 1930, ca un remediu impotriva congestiei nazale.

Ce sunt: stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei.

Cum arata: se prezinta sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamina) ori a unui lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate de 99% si culoarea alba, cele obtinute in laboratoarele clandestine nu depasesc 20-30% substanta activa si culoarea lor este spre galben.

Cum se consuma: oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate. Doza terapeutica este de aproximativ 1-3 comprimate pe zi. Sunt des utilizate in asociatie cu opiaceele, barbituricele, sau in alternanta cu ele.

Cum arata un tanar sub influenta lor: energic, euforic, cu pupilele dilatate, vorbaret, atent, sigur de sine, superior.

Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene.

Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienta pilulelor contraceptive.

Steroizii anabolizanti

Alte denumiri: roids, sauce, juice.

Au fost folositi: dupa 1930, pentru a trata cazurile unor barbati ce nu aveau testosteron suficient in organism, precum si pentru vindecarea unor boli precum anemia, a unor afectiuni ale ficatului, sau a cancerului de san inoperabil.

Ce sunt: versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron.

Cum arata: capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei.

Cum se consuma: oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei raman in corp mai multe luni.

Se consuma: pentru a obtine performante sportive, pentru a avea un look mai impunator, muschi mai dezvoltati.

Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. La ambele sexe, caderea podoabei capilare, stimulare sexuala.

Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime.

Barbituricele

Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils.

Au fost folosite: incepand cu anul 1900.

Ce sunt: antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii.

Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe.

Cum se consuma: administrare pe cale orala sau prin injectare.

Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40 de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.

Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.

LSD

Alte denumiri: acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, LSD-25.

A aparut in: 1938, produs de catre dr. Albert Hoffman.

Ce este: o substanta care face parte din categoria halucinogenelor, fabricata exclusiv in laborator.

Cum arata: lichid incolor si inodor. Se prezinta pe "suporturi" imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule).

Cum se consuma: se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici.

Durata extazului: intre 7 si 12 ore.

Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor vizuale si auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine pana la colaps circulator, acte violente, necontrolate.

Efecte pe termen lung: pot aparea uneori si la cateva saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu-se sub forma de accese de panica (flash-back).

Ecstasy

Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers.

A aparut in: 1912.

Ce este: un drog sintetic psihoactiv, cu proprietati halucinogene.

Cum arata: tablete sau pudra alba.

Cum se consuma: priza, inghitire.

Cum arata un tanar sub influenta sa: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti.

Durata extazului: intre trei si sase ore.

Efecte pe termen scurt: bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa, iti vajaie urechile, ai insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri.

Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie (poti dansa ore in sir intr-un club fara sa te opresti macar sa bei putina apa).

Canabisul

Alte denumiri: canepa indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis (ciocolata), kif, ganja, shang.

Cand a aparut: este mentionata intr-un tratat de botanica datand din secolul XX i.Hr.

Ce este: o planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul sistemului nervos central.

Cum arata: se prezinta sub diferite forme: marijuana (preparata din frunze si flori uscate); hasis (preparat din rasina de canabis care se amesteca cu ceara, rezultand tablete de diverse culori, in functie de zona de provenienta: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de canabis, un derivat al hasisului.

Cum se consuma: marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe care ti-o rulezi singur ("joint") sau pot fi mancate (efectul este mai puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de zahar, altii prefera sa puna 1-2 picaturi de ulei pe tigara.

Miros: intepator.

Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte.

Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii; la persoanele mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.

INSTITUTII IMPLICATE IN FURNIZAREA SERVICIILOR DE REABILITARE

    Intr-o sectie de dezintoxicare se trateaza dependenta fizica. de sevraj, stare de rau intens care survine in urma intreruperii consumarii drogului. Tratamentul oferit este simptomatic, se adreseaza durerilor, starii de voma, echilibrarii tensiunii arteriale, starii de neliniste intensa, starii de agitatie, somnului si mai ales anxietatii foarte mari. Toate aceste simptome se amelioreaza in aproximativ o saptamana si sunt multi cei care dupa acest interval zic ca sunt vindecati, dar ramane ceea ce se numeste dependenta psihica, pofta. Si care dureaza luni multe, chiar ani. De aceea se recomanda sa fie urmat un tratament post-cura, care sa dureze luni de zile. Aici se face si o interventie psihoterapeutica pe langa cea medicamentoasa, dar discutam de o perioada de 2-3 saptamani, insuficienta

STUDIU DE CAZ

Drama lui Alexandru

Intr-un cartier din plin centrul Bucurestiului traieste Alexandru, un baiat de 24 de ani, licentiat in drept si dependent de heroina. L-am intalnit la Spitalul de Urgenta Floreasca - Sectia Toxicologie. In anul II de facultate a inceput calvarul. Alexandru povesteste:

"Sunt foarte timid. Poate si acesta a fost motivul pentru care am cazut in aceasta cursa..." Isi frange mainile tremurande si cu ochii plini de lacrimi continua: "Sunt singur la parinti. Ai mei mi-au oferit totul. La varsta de 19 ani mi-au cumparat masina... Pe ei i-am cunoscut in discoteca. Mi-au propus sa ii insotesc sa-si procure drogurile. Am acceptat..." Mainile ii tremurau din ce in ce mai rau. Vocea la fel. In privire avea un fel de teama si parca nu reuseste sa-si adune frazele. "M-am apropiat de unul dintre ei. Lucra la circ. De multe ori isi pregateau drogurile la mine in masina... Viata mea se impartea in doua. Aveam doua cercuri de prieteni. Dimineata mergeam la facultate, dupa amiaza ma intalneam cu ei..." Tace. Se concentreaza. Negasind cuvintele potrivite se ajuta de gesturi: "Ma iertati. E a treia zi in care nu ma droghez si sunt cam agitat... 5-6 luni i-am insotit sa-si procure drogurile. Ii vedeam cum se injecteaza, vedeam efectele drogurilor in toate fazele. M-au indemnat de multe ori sa ma droghez, dar nu am acceptat..." Tace. Parca ar vrea sa se ascunda de el. Sa fuga de trecutul care il apasa: "Mi-am pierdut serviciul. Mi-am nenorocit parintii... Am cheltuit o multime de bani. Sunt un om distrus... Nu mai am pe nimeni..." Isi ascunde fata in palme si plange in hohote. Drama lui Alexandru m-a cutremurat pana in cele mai adanci cotloane ale sufletului. La un moment dat se linisteste oarecum. Continua: "Anul trecut Craciunul l-am petrecut in spital... Nu mai eu stiu cum... Dupa aceea am luat-o de la capat... Unul dintre ei avea apartament... Acolo ne intalneam toti... Nu vreau sa dau vina pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu forta. Ei mi-au propus, iar eu intrun final am acceptat. Mi-am zis ca va fi prima si ultima data. Nu am simtit mare lucru... Simteam psihic o anumita stare... Dupa 3-4 ore mi s-a facut rau. Aveam greturi, varsaturi, stare de somnolenta... Era totusi un rau diferit pe care nu-l pot descrie... Vorbeste rar rupand propozitiile intre ele. Cu greu isi ordoneaza ca timp <<evenimentele>>. Dupa prima doza am incercat sa ma indepartez cat de cat de ei. Dar asta nu a durat mult. Pentru asa-zisul prieten de care ma apropiasem am intrat din nou in mijlocul lor. Si de-aici a inceput tragedia... Acum cand va povestesc ma simt mai bine..." Efectul discutiei cu tenta de spovedanie incepe sa apara. Alexandru vorbeste din ce in ce mai cursiv: "Dependenta psihica s-a instalat destul de repede. Ma drogam pentru ca imi placea starea. Imi facusem si o asa-zisa prietena care se droga si ea bineinteles. Ma drogam si simteam ca sunt mai puternic. Citeam cursurile pana noaptea tarziu. Aveam vointa sa invat, dar nu retineam mai nimic." Teama din privire ii dispare. In locul ei apare un semn de intrebare. Un fel de: "Vreti sa ma ajutati? Am nevoie de prieteni adevarati! Mama si matusa sunt cadre medicale. Si-au dat seama ca ma droghez. M-au intrebat, iar eu am recunoscut. Din disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am simtit din partea lor un fel de repulsie. M-au facut sa ma simt strain. Daca m-ar fi inteles si i-ar fi simtit aproape, cred ca as fi renuntat la heroina. Dar ei au apelat la mijloace extreme. Mi-au facut o cura de dezintoxicare acasa. Mi-au angajat bodiguard pe care il plateau cu ora. Mi-au adus psihologi... Toate eforturile lor au fost insa in zadar... In anul III de facultate le spuneam ca daca nu-mi dau bani pentru heroina, nu ma pot duce la examene. Am ajuns pana acolo unde am obligat-o pe mama sa-mi cumpere doza. Inainte de examene ma injectam. Nu mai avea ce sa-mi faca. Numai matusa mea, saraca, se ruga pentru mine si o indemna pe mama sa mearga la biserica." Si pentru ca am ajuns la subiectul biserica, il intreb: "Daca ti-as propune sa mergi sa te spovedesti, ai accepta?" Imi raspunde, fara ezitare: "Da. Este singura metoda care ma poate salva. Le-am incercat pe toate: dezintoxicare, psiho-terapie, am fost in libertate, dar am avut si paza. Toate acestea s-au dovedit a fi doar esecuri. Daca ma insotiti, eu merg si astazi sa ma spovedesc... Eu zic ca nu mai simt nevoia sa ma droghez, dar ceva din interior ma macina. Acest ceva, in libertate, cred ca m-ar duce la consumul de heroina. Vreau sa scap de nelinistea asta care ma duce pe un drum gresit... Vedeti dvs., m-ati ascultat. Astazi, sigur ma voi simti mai bine. Dar plecati, si eu raman cu suferinta..." Spune cu sfasietoare umbra de regret. Priveste pamantul. Clipeste des, semn ca ochii ii sunt plini de lacrimi, ii promit ca maine voi veni sa il iau la biserica sa se spovedeasca. Ma priveste mirat si neincrezator: "Veniti? Pe la ce ora?"

Ziua de 28 noiembrie 2002, a fost una speciala pentru Alexandru si mama lui, care l-a insotit. Cand a iesit din biserica, m-a imbratisat si mi-a spus: "Va multumesc din suflet. Stiti cum ma simt? - parca plutesc. Nu-mi vine sa cred... Nu am cuvinte. Nu stiu ce sa spun, decat ca va multumesc. Ce preot, Doamne, ce preot! <<Sa-I multumesc lui Dumnezeu. Voi veni mai des la biserica", i-am spus. Alexandru a plecat din biserica plin de speranta si cu doua carti religioase pe care le-a pus in buzunarul de la piept. "Sa-ti ajute Dumnezeu, Alexandru!"

Nu exista bucurie mai mare decat aceea de a salva un suflet din ghearele diavolului. Ispitele sunt mari, incercarile grele, dar nu mai conteaza. Atunci cand il ai pe Dumnezeu - ai totul!

      CONCLUZIE

          Am ales acest subiect pentru prezentarea proectului de cercetare,deoarece am prieteni care au fost dependenti de droguri si am vazut prin ce au trecut si la ce ajunsesera sa faca.M-am gandit ca acest subiect ar fi ata interesant cat si demn de luat in considerare.

Bibliografie

Walter de Gruyter: Pschyrembel - Klinisches Wörterbuch (Dicţionar clinic), Ed. 255., Berlin, New York 1986

Wolfgang Schmidbauer, Jürgen vom Scheidt: Handbuch der Rauschdrogen (Manual al drogurilor stupefiante), Frankfurt am Main 1989

Klaus Wanke, Karl-Ludwig Täschner: Rauschmittel (Substanţe stupefiante), Ed. 5, Stuttgart 1985

Josef Zehentbauer, Wolfgang Steck: Chemie für die Seele (Chimie pentru suflet), Königstein/Ts. 1986

Hans Lösch: Drogenfibel (Abecedar de droguri), Ed. 2, München 1971

Landeskriminalamt (Hrsg.): Rauschgift ohne mich (Drogurile - fără mine), Ed. 11, Stuttgart 1999

Cafe` Fix (Hrsg.): Jahresbericht 1998 (Raport anual 1998), Frankfurt 1998

Landesinstitut für Erziehung und Unterricht: XTC. Eine Handreichung für Multiplikatorinnen und Multiplikatoren (XTC. Material la îndemâna multiplicatorilor), Stuttgart 1997

Harfst, Gerold: Rauschgift -Szene -Jargon von A-Z (Droguri - Scena - Jargonul de la A-Z), Würzburg 1991