- Nu rămâne pe vârfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat.
- dacă furtuna poate fi prevazută, nu mai pleca pe traseu. Dacă furtuna este pe cale să se declanşeze şi nu mai poţi coborî, trebuie sa te îndepărtezi cât mai rapid posibil de crestele expuse şi de orice ridicătură. Mijlocul unei creste este preferabil extremităţilor sale. Evită arborii înalţi sau izolati.
- unde să te ascunzi de furtună? pe panta inferioară a grohotişului, pe un bloc ales ca loc de şezut, dar să nu fie singurul punct mai înalt de pe o suprafaţă plată.
- dacă trasnetul este iminent, trebuie să cauţi foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct. Caută o platformă, o pantă uşoară, o ridicătură dominată de un punct înalt vecin (acesta trebuie să fie la cel puţin 1 m şi mai departe de orice perete vertical). În nici un caz nu te adăposti în surplombe, fisuri sau sub stânci verticale. Ridicătura, stânca în vecinătatea căreia te ghemuieşti trebuie să fie de 5-10 ori mai mare decât a ta, în poziţie ghemuit.
- locul ar fi bine să fie cât mai uscat posibil, fără licheni, mai departe de adâncituri, grote, fisuri, cu excepţia cazului când sunt spaţioase şi permit să te aşezi la cel putin 1 m de perete şi să ai 3 m deasupra capului.
- grotele şi surplombele. Evită-le! Sunt periculoase grotele şi intrările în acestea, existând riscul formării unei punţi de scurtcircuit peste deschizatură. Deşi par nişte refugii bune, în timpul unei furtuni cu descărcari electrice, grotele, gropile, depresiunile care au marginile mai mici de 1m-1,50m nu sunt deloc sigure.
- poziţia ghemuit. Această poziţie este indicată şi oferă o mai buna protecţie deoarece distanţa dintre diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mică. Nu atinge pereţii cu mâna, capul sau umărul. Izolează punctul de contact cu stânca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, glugă cauciucată, un sac de dormit împăturit, un obiect de îmbrăcăminte, etc. Menţine celelalte obiecte uscate, sub sacul de bivuac sau pelerină.
- dacă furtuna te-a prins pe o brână şi esti expus unei căderi, trebuie să te asiguri. Punctul de fixare trebuie să fie cât mai aproape pentru a reduce gradientul de potenţial în lungul corzii. Rapelul ar putea fi o metodă de a scapa cât mai repede din zona periculoasă, dar ţine de probabilităţi, iar o descărcare ar putea taia coarda. Pioleţii şi pitoanele se pot aşeza în rucsacul aşezat în apropiere. Faceţi un colac din coardă şi aşezaţi-vă pe el la 1 m distanţă de perete.
- dacă te-a prins furtuna pe un teren degajat şi nu e nici o zonă de protecţie, vei lua poziţia ghemuit, mâinlle în cap, călcâiele apropiate şi capul între genunchi
- dacă trăsnetul loveste: Persoana lovita de fulger va avea un şoc, arsuri, i se poate opri respiraţia, pot apărea convulsii, cu oprirea inimii şi fibrilaţii. Primul ajutor va cuprinde respiraţia gură la gură, în cazul opririi respiraţiei, masajul zonei toracice în cazul opririi contracţiilor cardiace. După rezolvarea problemelor cauzate de şoc se vor trata arsurile.
- prins de furtuna, trebuie să te mişti repede. Aşeăza-te în aşa fel încât să nu fii tu cel care oferă o trecere curenţilor tranzitorii care se scurg de pe stâncă şi de-a lungul fisurilor.
- sub nicio formă nu te adăpostești sub un copac izolat
- o persoană care a fost trăsnită poate fi atinsă imediat deoarece curentul s-a scurs deja din corpul ei
- nu se aleargă deoarece se creează un culoar de aer ionizat care atrage fulgerul
- dacă a trăsnit o dată într-un loc, există o probabilitate foarte mare să trăsnească şi a doua oară tot acolo
- dacă vrei să te protejezi intrând în padure trebuie să intri cel puţin 20-50 de m deoarece copacii de la lizieră au mari şanse să fie trăsniţi
- cortul nu se instalează la mai putin de 20 de m de lizieră din acelaşi motiv
- poate să trăsnească chiar şi în pădure
- un pâlc de jnepeni, toţi la acelsşi nivel poate să fie un adăpost bun în lipsă de altceva
- cortul nu se pune pe vârfuri singuratice, în spaţii deschise. Deşi impresia este că dacă este în cort nu te poate trăsni, aceasta este greşită, se poate întâmpla
