Camasa lui Hristos

    Camasa fara cusaturi, tesuta dintr-o bucata de femeile mironosite si purtata de Mantuitorul in ziua flagelarii si a Rastignirii, asa cum este aratat in Sfintele Evanghelii, alaturi de Sfantiul Giulgiu, este iarasi “Un document istoric” de cea mai mare importanta.

     Luat in ordinea desfasurarii tragicului eveniment al Patimilor, a Rastignirii, Camasa Mantuitorului este “Prima marturie” a supliciului, a flagelarii, care a precedat Rastignirea. Deci marturiseste “supliciul” indurat de Mantuitorul prin “flagelare” si chinurile pierderii Sangelui Sau Prea Sfant pe Drumul Calvarului cand aceste ses scurgea din sutele de rani ce avea pe Corp in urma flagelarii.

     Sfantul Giulgiu e fotografiat si marturiseste postum prin fotografierea intregului Corp chinurile si sutele de rani ce au nimicit corpul Mantuitorului. Dar, Sfanta camasa fara cusaturi, purtata de Mantuitorul in ziua supliciului este “Documentul istoric viu” al ultimelor clipe din viata Fiului lui Dumnezeu, Care, prin jertfa Sa suprema, a Rascumpararii, a dat dreptul la viata pentru intregul neam omenesc.

     Da, Camasa fara cusaturi dintr-o bucata lunga tesuta de femeile mironosite, din mare si sfanta iubire pentru Domnul si Mantuitorul lor, este intr-adevar “Documentul istoric” al vietii pamantesti, al ultimelor clipe din viata Fiului Omului, a Fiului lui Dumnezeu, pe care s-a imprimat Snagele Viu ce izvora din sutele de rani de pe corpul Mantuitorului. Aceasta Camasa i-a fost smulsa de pe corp in clipele ce au precedat flagelarea, cand Mantuitorul a fost legat in plina nuditate la “stalpul infamiei” cu franghii, de inele de fier fixate la intaltimea de 2.5 m, cu picioarele atarnande pentru ca pielea corpului sa fie cat mai intinsa ! Dupa flagelare, si-a imbracat iarasi Camasa, care de aceasta data a devenit “Un imens pansament ce a acoperit sutele de rani, din care curgea Sangele Sau preasfant !” Aceasta camasa s-a lipit de sutele de rani deshise, pe drumul Calvarului, pe drumul Sangelui de la Pretoriu si pana la Golgot.

     Intrucat Camasa se lipise de sutele de rani cu imensitatea de terminatiuni ale trunchiurilor nervoase a intregii suprafete tactile, smulgerea Camasii de pe corpul Mantuitorului in clipa Rastignirii trebuia sa aduca sincope, moartea asa cum conchid toate somitatile in medicina legala de pe intreg globul si in special Dr. Barbet, doctorii in stiinte juridice si medicii de la Sorbona, care au facut studii speciale asupra tuturo fenomenelor anatomo-fiziologice, care au determinat savarsirea din viata a Fiului Omului.

     Amintim ca portul galileano-nazarinean cuprindea o camasa lunga peste care Mantuitorul purta o toga, asemanatoare portului Roman, sau o imbracaminte specifica tinuturilor calde cum am spune noi azi.

     Camasa Mantuitorului este un preludiu documentar al Sfantului Giulgiu a acestei fotografii uriase de 4,36 m lungime si 1,10 latime, executat in mod natural la lumina extraordinar de stralucitoare a Sfintei Invieri, asa cum afirma savantii in fizica nucleara.

      Marturisirea fidela a fotografiilor cuprinse in urzeala tesuturilor Sfantului Giulgiu s-a facut prin fotografierea cu ajutorul razelor infrarosii, Rontgen, ultraviolete cu ajutorul ecranelor filtrante, a diverselor culori, ale spectrului solar etc.

      Cum s-a ajuns la confrutarea fotografica documentara a imaginilor imprimate pe Camasa Mantuitorului cu cele de pe Sfantul Giulgiu ne-o destainuieste revista “Je sais tout” (Stiu totul) din noiembrie 1934. Din cele relatate se intelege ca in anul 1933 printre savantii si specialistii care fotografiau si studiau Sfantul Giulgiu in catedrala din Torino se afla si inginerul e Geniu Maritim diplomatul Institutului de optica, Gerard Cordonier, care a supus la Paris studiului si fotografierii cu infrarosii Camasa Mantuitorului aflata in Biserica din Argenteuil de langa Paris, descoperind si obtinand imagini cuprinse in tesatura Sfantului Giulgiu; Camasa Mantuitorului confirmand autenticitatea Sfantului Giulgiu, iar Giulgiul autenticitatea Camasii.

      Amintim ca in luma mai 1933, Sfantul Giulgiu a fost expus pentru a doua oara vizionarii pelerinilor din toata lumea, intrucat se implineau 1900 ani de la Rastignirea Mantuitorului.

     Setea aceasta a oamenilor de stiinta, respectiv a savntilor din toate disciplinele stiintei, a imbratisat cu ardoare si pasiune munca de migaloasa si fidela cercetare stiintifica, in special Sfantul Giulgiu si apoi Camasa Mantuitorului, pentru a sluji cu cinste, Credinta, iubire si profund respect: Adevarul istoric si dumnezeiesc cuprins in Sfantul Giulgiu si in Camasa lui Hristos.

     Aceasta sfanta iubire si dragoste – Credinta nemarginita in Mantuitorul si Dumnezeul lumii pe care o aduc oamenii de stiinta – savanti de pe intregul glob pentru munca de cercetare stiintifica ce-o desfasoara asupra Sfantului Giulgiu si a camasii purtata de Mantuitorul in ziua supliciului, le acorda “Caracterul de noblete.” Ei dovedesc ca inapoiaza Ziditorului Suprem atributele care slujesc pe plan universal Adevarul si Credinta, care sunt: geniul, vocatia, stiinta, talentul, pasiunea, abnegatia – corolar sublim al iubirii catre dumnezeu si catre oameni, oferind: “Ale Tale dintru ale Tale.”

      Dar sa lasam evenimentele si sa vorbeasca documentele. Ada cum s-a arata in relatarile despre Sfantul Giulgiu, in anul a1933 se implineau  1900 ani de la Rastignirea Mantuitorului. La cererea cardinalujlui Fossati Arhiepiscopul primat din Torino, Sfatnul Giulgiu a fost expus pentru prima oara timp de trei saptamani pentru a fi vazut de pelerinii veniti din toata lumea. Dar cu aceasta ocazie savantii si specialistii in arta fotografica procedeaza la fotografierea Sfantului Giulgiu, din diverse unghiuri si in felurite chipuri si afara si la lumina zilei si in interiorul Catedralei si cu tot felul de ecrane ce nu lasau sa se filtreze decat culorile.

     Astfel s-a ajuns sa se fotografieze pe o placa numai sangele care cu ochii liberi nici nu se poate vedea. De altfel nu se vede nimic bine cu ochiul liber, decat unele pete si zone usoare galbui, fara a fi un desen definit, mai ales ca in nenumarata locuri desenul este intrerupt de petecele cusute de calugarite in forma focului de la Chambery.

     Pe cliseele tuturor operatorilor: Gerard Cordonier, Giuseppe Furore Columbier, Dr. Barbet, Dr. Judica, Paul Vignou, Comandorul Pro, etc s-a fixat acelasi chip, aceleasi urme, aceleasi detalii. Aceste marturii au fost intocmai confirmate de examenul stiintific al unei alte relicve: CAMASA  pe care a purtat-o Hristos in ziua supliciului si pe care o detine Biserica din Argenteuil de langa Paris.

     Dar s-ai lasam sa vorbeasca pe cei ce au stiut sa citesaca aceasta imagine. Gerard Cordonier inginer de geniu Maritim al Institutului de optica si detasat la Serviciul de fotografiere aeriana din Ministerul Aerului, asa cum precizeaza revista “Je sais totu” din oiembrie 1934. Dar trebuie sa ajungem la lucrari din luna mia anul trecut efectuate pe Camasa din Argenteuil de catre inginerul Cordonier, Dr. Audloir si M. Roulleau Directorul Societatii de Expertiza si Control din Paris.

     Vesmantul a fost fotografiat la lumina obisnuita apoi cu ajutorul ecranelor filtrante diversele culori ale spectrului: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu, rosu, in sfarsit prin intermediul radiatiilor infrarosii. Eamenul a fost urmat de raze ultraviolete. Rezultatele obtinute sunt concludente.

     In timp ce diversele fotografii obtinute la lumina obisnuita au aratat toate, aspectul Camasii intunecat pe care ea il reprezinta ochiului liber, fotografia obtinuta cu ajutorul razelor infrarosii arata o tesatura considerabil lumintata, pe care numeroase pete de sange se dezvaluie usor. Se ragaseste rana de la umar si numeroase semne, pete grupate douaecate doua ca Sangele de pe Giugiu ca si urmele flagelarii.

     Tot corpul a fost flagelat, carnea era o rana vie pe numeroase parti, locuri, ceea ce xplica si cantitatile de sange scoase in evidenta (revelate) de Camasa, pe locul proeminentelor osoase. Apropierea intre acest vesmant de care a fost dezbracat inainte de crucificare si Giulgiul, care I-a infasurat Corpul dupa coborarea de pe cruce, este deosebit de emotionanta. Cele doua relicve parca se autentifica reciproc, fara discutie, prin identitatea petelor si formelor anatomice. Asteptand admiram fara rezerva aceasta extraordinara capodopera a intamplarii sau a Providentei care este imaginea lu Christ culeasa de pe Giulgiu si Camasa. Este prima fotografie facuta pe pamant (in mod natural) si ea reproduc trasaturile originale ale Fiului Omului.