Orice călător dornic să vadă ceva măreţ, odată ce păşeşte pe aceste meleaguri , ale bazinului hidrografic al Trotuşului, e încântat de ceea ce vede : falnicii străjeri formând o perdea de conifere stau de veghe de-a pururi dând dovadă de vechimea aşezărilor, iar panglica şerpuitoare a Trotuşului brăzdează zona , astfel încât ochiul poate zări o zonă mirifică , de neuitat.
Am ales ca temă de doctorat : „ Studiul geografic al populaţiei şi aşezărilor umane din bazinul hidrografic al Trotuşului”, pentru a aduce noi informaţii şi detalii despre aşezările rurale şi urbane şi despre continuitatea locuirii din vechime a acestor teritorii. Locuind în oraşul Comăneşti îmi este mai uşor să obţin informaţiile necesare , să fac studiul de teren pentru a face cunoscută „ Prahova Bacăului” , după cum numea Alexandru Vlahuţă – Valea Trotuşului”.
Elemente importante ale peisajului geografic, aşezările umane oglindesc modul cum acestea şi-au adaptat mediul înconjurător în vederea satisfacerii nevoilor vieţii materiale.
Aşezările umane nu reprezintă numai o simplă adaptare la mediul înconjurător , ci ele reflectă şi influenţele factorilor sociali, economici şi istorici. Satele au o origine veche în cadrul zonei studiate.
După afirmaţia prof. univ. Vasile Cucu, satele reprezintă : „ forme străvechi de organizare social- economică, a întregului teritoriu , deţinut de acestea, au cea mai mare răspândire”. ( V. Cucu- Sistematizarea localităţilor şi a teritoriului din România, 1977, pag. 31).
Înscriindu-se direcţiei de cercetare complexă a unităţilor geografice din ţara noastră, lucrarea propune să realizeze o un studiu al populaţiei şi aşezărilor umane , ca rezultat al adaptării la mediul înconjurător.
Bazinul hidrografic al Trotuşului se află în zonă carpatică, subcarpatică şi de podiş, între satul Făgeţel şi oraşul Adjud impresionând ochiul călătorului atât prin sectoare înguste , lipsite de terase, cât şi prin sectoare cu albii largi ce au permis apariţia şi răspândirea aşezărilor umane din cele mai vechi perioade, urmărindu-se continuitatea şi permanenţa locuirii acestor areale.
Este important de urmărit răspândirea populaţiei şi a aşezărilor umane în altitudine de la 1050m în zona carpatică până la 20-50m în sectorul inferior.
De remarcat faptul că în cadrul arealului aflat în studiu convieţuiesc alături de români, secui şi ceangăi ce au fost localizaţi la fosta graniţă dintre Moldova şi Transilvania , legătură facilitată de pasul Ghimeş prin intermediul căii ferate Adjud – Ciceu şi a şoselei 12 A Adjud – Miercurea Ciuc.
CV ŞTIINŢIFIC
Mă numesc Unguraş I. Iustina – Adriana şi m-am născut pe 8 octombrie 1975, în localitatea Comăneşti , judeţul Bacău.
Am urmat ciclul primar şi gimnazial în cadrul Şcolii Nr. 1 Comăneşti, iar după terminarea clasei aVIIIa în 1990 am dat examen de admitere la Liceul Economic din Sibiu. Am reuşit la profilul alimentaţie publică şi turism finalizând în anul 1994 prin obţinerea diplomei de bacalaureat.
În perioada 1994- 1999 am urmat cursurile Facultăţii de Geografia Turismului din Sibiu din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti , promovând examenul de licenţă în sesiunea iunie 1999 la profilul geografie , specializarea geografia turismului.
În septembrie 1999 am dat admitere la masterat în cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii „ Babeş- Bolyai” din Cluj Napoca, la specializarea geografie umană. Am fost admisă cursurile desfăşurându-se pe durata a 2 semestre, iar în iunie 2000 am susţinut lucrarea de disertaţie.
Pe perioada septembrie 2001- iunie 2002 am urmat cursuri pentru obţinerea modulului psihopedagogic la Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, în cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
În luna august 2001 am obţinut gradul de definitivare în învăţământ , examenul fiind susţinut în cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava.
Am absolvit programul de conversie profesională la nivel postuniversitar în domeniul geografie cu durata de 3 semestre şi am susţinut examenul de absolvire în februarie 2004 , în cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii Bucureşti.
În perioada mai – noiembrie 2003 , pe o durată de 6 luni , am urmat cursul de management / formare managerială în specialitatea turism, hotel şi restaurant dobândind competenţe de organizare şi conducere a societăţii comerciale de turism. Cursul s-a organizat în baza autorizării THR-CG ca furnizor de pregătire profesională de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi a aprobării Ministerului Turismului.
În luna august 2005 am obţinut gradul II în învăţământ susţinând examenul în cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava.
Din septembrie 1999 şi până în prezent funcţionez ca profesor de geografie la Şcoala cu clasele I-VIII „D. Ghica” Comăneşti , unde sunt titulară din anul 2001.
Din anul 2002 şi până în prezent deţin funcţia de consilier educativ, ocupându-mă de activităţile extraşcolare din cadrul şcolii. Cu acest prilej am organizat în fiecare an şcolar câte două excursii , fie de 2 zile , fie de 3 zile în scopul consolidării şi aprofundării cunoştinţelor geografice, ocrotirii mediului înconjurător vizitând: Valea Prahovei, Munţii Apuseni, Vulcanii Noroioşi, Valea Oltului, oraşele Sibiu, Cluj etc.
În afara activităţii instructiv – educative m-am ocupat de :
- elaborarea de proiecte didactice şi planificarea anuală la geografie clasele V-VIII în cadrul Cercului de Geografie ;
- întocmirea de variante de subiecte pentru olimpiadele şcolare la geografie pentru faza locală, zonală şi judeţeană;
- susţinerea de lecţii demonstrative la geografie în cadrul Comisiei Metodice a profesorilor de geografie de pe Valea Trotuşului şi lecţii de dirigenţie în cadrul Comisiei Diriginţilor;
- participarea în cadrul Proiectului European Spring Day- Primăvara în Europa 2006.
O importanţă deosebită am acordat participării la Simpozioanele de Geografie. În acest sens amintesc:
- Simpozionul Naţional de la Oneşti desfăşurat în anul 2000, unde m-am ocupat de elaborarea mapelor şi pliantelor , privind prezentarea geografică a zonei;
- Simpozionul de Geografie de la Dărmăneşti 2002 intitulat” Geografia în şcoală”, unde am prezentat articolul: Caracterizarea fizico-geografică a Depresiunii Comăneşti;
- Simpozionul dedicat zilei Mediului desfăşurat la I:S:J:Bacău numit „A Treia Planetă de la Soare” ,unde am susţinut articolul „Degradarea solului în Depresiunea Comăneşti şi măsuri de prevenire şi combatere a acesteia”;
- Simpozionul cu tema „Combaterea efectelor produse de inundaţii”, desfăşurat în noiembrie 2005 la Bacău , unde am participat cu două articole intitulate: „Bazinul râului Trotuş” şi „ Studiu asupra inundaţiilor din bazinul râului Trotuş”. Aceste articole au fost publicate în Studii de specialitate , vol.3, ed.Didactică şi Ştiinţifică cu I.S.B.N.973-86195-9-9.
În revista şcolii Phonix mi-a apărut articolul „De ce ne inundă Trotuşul”, revistă ce a luat locul II la Concursul Naţional de Reviste.
Împreună cu responsabila de cerc din Comăneşti am elaborat teste de geografie , pentru clasa aVIIIa şi a XIIa ce urmează a fi publicate, precum şi articolul „Atracţiile turistice de pe valea Trotuşului”, ce urmează a fi publicate în revista Vacanţe şi călătorii.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
Baibly, A., Beguin, H. (1990) – Introduction á la geographic humaine, Masson, Paris
Cândea, Melinda, Erdeli G. (1981) Consideraţii geografice asupra spaţiului urban în România ŞCGGG., Geografie XXVIII, Bucureşti
Cândea, Melinda , Erdeli G. (1984), Aşezarea rurală + componenta principală a peisajului geografic românesc, BSSSG., serie nouă, VII, Bucureşti
Conea, I. (1973), Geografia satului românesc. Aşezare, formă, structură. În Sociologia românească, An II, nr 23, Bucureşti
Erdeli, G. şi colab. (1999). Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti
Xxx (2000-2003), Amarul Statistic al României, INS, Bucureşti
Xxx (1993), Satul românesc contemporan, Centrul de Informare şi Documentare economică, Bucureşti
Xxx 1984, Geog. Rom., G. umană şi economică II, Edit. Academiei RSR, Bucureşti
Xxx 1987, 6. Rom, vol. III, Carp. Româneşti şi Depres Transilv., Ed. Academici, Bucureşti
Xxx OUG. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate Melinda Cândea, Florin Bian, Irina Cimpoeru (2006)
Organiz, amenajarea şi, dezv. durabilă a spaţiului geografic, ed. Universitară
Ianoş I., Tălăngă, C. (1994), Oraşul şi sistemul urban românesc în condiţiile economiei de piaţă, Institutul de Geografie, Buc.
Cucu V., (2000), Geogr. Aşezărilor rurale, Ed. Domino, Târgovişte
Lupu N, Văcăraşu Iulia, Brânduş, C., Judeţul Bacău, col. „Judeţele patriei”, Ed. Acad. R.S.R. Bucureşti, 1972